2026

2026
MMXXVI

Evenimente  • Nașteri  • Decese

---

◄ · Secolul XX ◄ Secolul XXI ► Secolul XXII · ►
◄ · Anii 2000 · Anii 2010 ◄ Anii 2020 ► Anii 2030 · Anii 2040 · ►
◄◄ · ◄ · 2021 · 2022 · 2023 · 2024 · 2025 ◄ 2026 ► 2027 · 2028 · 2029 · 2030 · 2031 · ► · ►►

---

Cronologie tematică: Conducători de stat  • Astronomie  • Cinematografie  • Informatică  • Jocuri video  • Literatură  • Muzică  • Sport  • Știință  • SF  • Zborul spațial

2026 (MMXXVI) este anul curent al calendarul gregorian, care a început într-o zi de joi. Este al 2026-lea an de d.Hr., al 26-lea an din mileniul al III-lea și din secolul al XXI-lea, precum și al 7-lea an din deceniul 2020-2029.

2026 în alte calendare
Ab urbe condita	2779
Calendarul armean	1475 ԹՎ ՌՆՀԵ
Calendarul Bahá'í	182 / 183
Calendarul bengalez	1432 / 1433
Calendarul berber	2976
Calendarul bizantin	7534 / 7535
Calendarul budist	2570
Calendarul burmez	1388
Calendarul chinezesc	4722 / 4723
Calendarul coptic	1742 / 1743
Calendarul ebraic	5786 / 5787
Calendarul etiopian	2018 / 2019
Calendarul republican francez	CCXXXIV / CCXXXV 234 / 235
Calendarul hindus
Vikram Samvat	2081 / 2082
Shaka Samvat	1948 / 1949
Calendarul iranian	1404 / 1405
Calendarul islamic	1447 / 1448
Calendarul japonez	Heisei 38 (平成38年)
Calendarul coreean
Era Dangun	4359
Era Juche	115
Calendarul minguo	ROC 115 民國115年
Calendarul seleucid	2337 / 2338
Calendarul tailandez	2569

Este desemnat:

• Anul Unității.
• Anul Iancu de Hunedoara, apărător al creștinismului.
• Anul orașului Guimarães din Portugalia, denumit Capitala verde a Europei.
• Anul orașelor Oulu din Finlanda și Trenčín din Slovacia, numite Capitale Europene ale Culturii.
• Anul orașului Tromsø din Norvegia, numit Capitală Europeană a Tineretului.

Evenimente

Ianuarie

Barul La Constellation din Crans-Montana, Elveția, unde un incendiu a ucis 47 de persoane și a rănit alte 115 pe 1 ianuarie

Harta atacurilor aeriene americane asupra Venezuelei, care au dus la capturarea președintelui venezuelean Nicolás Maduro și a primei doamne Cilia Flores pe 3 ianuarie

Proteste au loc în Uganda pe 16 ianuarie din cauza acuzațiilor de fraudă în alegerile generale, câștigate de actualul președinte Yoweri Museveni

Președintele Guvernului Spaniei Pedro Sánchez și oficiali guvernamentali care inspectează locul dezastrului feroviar de la Adamuz în timpul unei vizite oficiale

• 1 ianuarie:
  • Bulgaria a adoptat moneda euro, devenind al 21-lea stat membru al zonei euro.
  • Cipru a preluat Președinția Consiliului Uniunii Europene.
  • Explozia din stațiunea Crans-Montana: 41 persoane au fost ucise și 116 sunt rănite într-o explozie produsă într-un bar din stațiunea Crans-Montana, Elveția.
• 2 ianuarie — Guineea Ecuatorială își mută capitala de la Malabo la Ciudad de la Paz.
• 3 ianuarie — Statele Unite lansează mai multe atacuri aeriene asupra mai multor locații din nordul Venezuelei, capturându-i pe președintele venezuelean Nicolás Maduro și pe prima doamnă Cilia Flores.
• 5 ianuarie — Delcy Rodríguez a depus oficial jurământul ca președinte interimar și prima femeie președinte al Venezuelei, după răpirea și transferul lui Nicolás Maduro în afara țării.
• 6 ianuarie:
  • Jubileul Speranței, proclamat de Biserica Catolică a ajuns la final.
  • Au început luptele dintre forțele guvernamentale siriene și gruparea armată kurdă Forțele Democratice Siriene.
• 7 ianuarie — Statele Unite au confiscat două petroliere ale flotei din umbră ruse, inclusiv unul sub pavilion rusesc, în cadrul blocadei petroliere a Statelor Unite în timpul Operațiunii Southern Spear.
• 8 ianuarie — Thongloun Sisoulith este reales în funcția de secretar general al Partidului Popular Revoluționar Lao la prima ședință a celei de-a 12-a reuniuni a Comitetului Central.
• 8 ianuarie–9 – Iranul ripostează contra protestelor la nivel național, zeci de mii de persoane fiind ucise, se pare, doar în zilele de 8 și 9, iar alte multe mii au fost reținute în mijlocul unei represiuni guvernamentale severe.
• 9 ianuarie – Campania din sudul Yemenului: Consiliul de Tranziție Sudic își anunță dizolvarea în urma pierderilor teritoriale, inclusiv a capitalei Aden.
• 11 ianuarie – Au loc alegerile parlamentare din Benin din 2026.
• 14 ianuarie – Operațiunea Arctic Endurance este lansată de Danemarca, alături de mai multe state europene care trimit trupe în Groenlanda ca răspuns la amenințările președintelui american, Donald Trump, că va invada și anexa insula.
• 15 ianuarie–16 – Alegerile generale din Uganda: Președintele în exercițiu, Yoweri Museveni, este reales în mijlocul protestelor provocate de acuzațiile de fraudă electorală, care au dus la moartea a zeci de protestatari și la răpirea principalului candidat al opoziției, Bobi Wine.
• 18 ianuarie – 46 de oameni își pierd viața și alți 291 sunt răniți după o deraiere a două trenuri în Adamuz, sudul Spaniei.
• 19 ianuarie–23 – A 56-a întâlnire a Forumului Economic Mondial are loc la Davos, Elveția.
• 20 ianuarie – Guvernul de tranziție al Siriei capturează majoritatea teritoriului deținut de Forțele Democrate Siriene urmată, simultan, de o ofensivă și un acord pentru încetare a focului.
• 22 ianuarie:
  • Statele Unite părăsesc oficial Organizația Mondială a Sănătății.
  • Franța confiscă un petrolier dintr-o flotă clandestină, sub pavilion rusesc, în Marea Mediterană.
• 23 ianuarie:
  • Tô Lâm este reales în funcția de secretar general al Partidului Comunist din Vietnam la cel de-al 14-lea Congres Național.
  • Iliana Iotova devine prima femeie președinte al Bulgariei după demisia lui Rumen Radev.
• 24 ianuarie – Cel puțin 70 de persoane au murit și alte 10 sunt dispărute în urma alunecărilor de teren majore din Java de Vest, Indonezia.
• 25 ianuarie – Alegerile generale din Myanmar: Într-o campanie electorală considerată pe scară largă nici liberă, nici corectă, Partidul Uniunii Solidarității și Dezvoltării, care este pro-militar, câștigă o majoritate superioară a locurilor în Pyithu Hluttaw și Amyotha Hluttaw.
• 26 ianuarie:
  • Trupul lui Ran Gvili, ultimul ostatic israelian rămas în Fâșia Gaza, este recuperat de IDF din nordul Gazei, punând astfel capăt crizei ostaticilor din războiul din Gaza.
  • Statele Unite încep o consolidare militară în Orientul Mijlociu, desfășurând mijloace aeriene, navale și de apărare antirachetă pe fondul escaladării tensiunilor cu Iranul.
• 27 ianuarie:
  • Acordul de liber schimb dintre India și Uniunea Europeană este semnat după aproape două decenii de negocieri, eliminând tarifele vamale pentru o gamă largă de produse și servicii între cele două regiuni.
  • Acțiunile Nvidia scad cu 17%, rezultând o pierdere de aproape 600 de miliarde de dolari, cea mai mare pierdere într-o singură zi din istoria SUA de până acum.
• 28 ianuarie:
  • Sarah Mullally devine prima femeie primat al Bisericii Anglicane și Arhiepiscop de Canterbury.
  • Peste 400 de persoane au murit după prăbușirea minei de coltan Rubaya din estul Republicii Democrate Congo.
  • Furtuna Kristin a provocat un impact catastrofal în Portugalia și Spania, cu pagube de 6 miliarde de euro în regiunea centrală a Portugaliei, 15 decese și 2.000 de răniți.
• 29 ianuarie:
  • Conflictul civil etiopian: În Statul Tigray din Etiopia au izbucnit ciocniri între luptătorii tigray și forțele federale.
  • Insurgența în Balochistan: Luptele dintre Armata de Eliberare a Balochistanului și forțele armate pakistaneze din mai multe districte din Belucistan, Pakistan, au ucis cel puțin 225 de persoane.
• 30 ianuarie – Trei milioane de pagini legate de dosarele Epstein sunt făcute publice, menționând numeroase personalități publice de profil înalt din întreaga lume.

Februarie

Purtători de steaguri la ceremonia de deschidere a Olimpiadei de iarnă care are loc la Milano și Cortina d’Ampezzo, Italia

Un presupus atacator armat al cartelului a dat foc la o benzinărie în urma operațiunii din Jalisco, pe 22 februarie.

Inundații pe malurile râului Paraibuna în cartierul Industrial, Juiz de Fora, Minas Gerais, Brazilia

Omagiu adus liderului suprem iranian, Ali Khamenei, la Ambasada Iranului din Baku, Azerbaidjan, în urma asasinării sale din 28 februarie

• 1 februarie – Alegerile generale din Costa Rica: Laura Fernández Delgado este aleasă președinte al Costa Rica, iar partidul său câștigă, de asemenea, majoritatea în Adunarea Legislativă.
• 3 februarie – Boko Haram atacă două sate din Statul Kwara, Nigeria, omorând cel puțin 162 de oameni.
• 5 februarie – Tratatul New START dintre Statele Unite și Rusia care limitează armele nucleare strategice expiră.
• 6 februarie – Cel puțin 31 de oameni sunt uciși și alți 100 sunt răniți într-un atac sinucigaș cu bombă la moscheea Khadija Tul Kubra din Islamabad, Pakistan.
• 6–22 februarie – Olimpiada de iarnă are loc la Milano și Cortina d'Ampezzo, Italia.
• 7 februarie:
  • Începe Cupa Mondială masculină T20 din 2026, care se va desfășura în India și Sri Lanka.
  • Consiliul Prezidențial de Tranziție din Haiti este dizolvat, puterea executivă fiind transferată prim-ministrului interimar Alix Didier Fils-Aimé.
• 8 februarie:
  • Alegeri generale în Japonia: Actualul prim-ministru, Sanae Takaichi, obține o victorie covârșitoare, asigurându-și o supermajoritate în Camera Reprezentanților.
  • Alegerile generale din Thailanda și referendumul constituțional: Actualul prim-ministru Anutin Charnvirakul câștigă o pluralitate în Camera Reprezentanților, iar referendumul pentru a începe elaborarea unei noi constituții este adoptat.
  • Alegerile prezidențiale portugheze: Candidatul socialist, António José Seguro, este ales președintele Portugaliei în al doilea tur de scrutin, învingându-l pe liderul Chega André Ventura.
• 10 februarie – Cel puțin nouă persoane, inclusiv făptașul, au fost ucise și 27 au fost rănite într-un atac armat în masă la Școala Gimnazială Tumbler Ridge și la o reședință din Tumbler Ridge, Columbia Britanică, Canada.
• 11 februarie – Alegerile generale din Barbados: Prim-ministrul în exercițiu, Mia Mottley, câștigă toate locurile din Camera Adunării, într-o victorie covârșitoare.
• 12 februarie – Alegerile generale și referendumul constituțional din Bangladesh: În primele alegeri de la răsturnarea prim-ministrului Sheikh Hasina, BNP, condus de Tarique Rahman, câștigă o supermajoritate în Jatiya Sangsad, iar referendumul privind Carta din iulie este adoptat.
• 13 februarie–15 – Are loc cea de-a 62-a Conferință de Securitate de la München.
• 16 februarie–21 – Summitul privind Impactul Inteligenței Artificiale are loc la New Delhi, India.
• 17 februarie – Președintele Peru, José Jerí, este cenzurat de Congresul Peru, revocându-l din funcție. El este succedat de José María Balcázar.
• 22 februarie:
  • Kim Jong Un este reales în funcția de secretar general al Partidului Muncitorilor din Coreea la cel de-al 9-lea Congres Național.
  • Au loc alegerile parlamentare laotiene din 2026.
  • Operațiunea Jalisco: O operațiune militară din Tapalpa, Jalisco, Mexic, ucide 62 de persoane, inclusiv liderul Cartelului Jalisco New Generation, El Mencho.
• 23 februarie – Formarea cabinetului olandez: Rob Jetten este învestit în funcția de prim-ministru al Olandei, conducând un guvern minoritar.
• 26 februarie – Războiul Afganistan-Pakistan: Guvernul pakistanez declară „război deschis” împotriva talibanilor din Afganistan.
• 27 februarie – Inundațiile din Zona da Mata: Inundațiile și alunecările de teren din regiunea Zona da Mata din Minas Gerais, Brazilia, au provocat cel puțin 70 de morți și mii de persoane strămutate.
• 28 februarie – Atacurile israeliano-americane asupra Iranului: Israelul și Statele Unite lansează atacuri asupra Iranului, ucigând numeroși oficiali de rang înalt, inclusiv liderul suprem Ali Khamenei. Iranul lansează atacuri de represalii împotriva Israelului, precum și împotriva bazelor militare americane din Golful Persic.

Martie

Mojtaba Khamenei devine liderul suprem al Iranului pe 8 martie, în urma asasinării predecesorului său și tatălui său, Ali Khamenei.

• 1 martie – Cel puțin 169 de persoane au fost ucise și 50 rănite în urma unui atac al tinerilor înarmați din Statul Unitatea asupra comitatului Abiemnom din Sudanul de Sud.
• 2 martie – Atacuri Hezbollah-Israel: Hezbollah începe să lanseze atacuri împotriva Israelului ca represalii pentru asasinarea liderului suprem iranian, Ali Khamenei.
• 4 martie - Războiul din Iran: Secretarul american al Apărării, Pete Hegseth, anunță că un submarin american a scufundat o navă de război iraniană în Oceanul Indian cu o torpilă. Marina srilankeză raportează că nava IRIS Dena s-a scufundat în Oceanul Indian, 140 de persoane fiind dispărute la bord.
• 5 martie - Alegerile generale nepaleze: Partidul Rastriya Swatantra câștigă alegerile, permițându-i lui Balen Shah să fie prim-ministru.
• 5 – 15 martie: Jocurile Paralimpice de iarnă din 2026 se desfășoară la Milano și Cortina d'Ampezzo, în Italia.
• 5 – 17 martie - Ediția 2026 al World Baseball Classic se desfășoară în Japonia și Statele Unite.
• 6 – 7 martie - Inundațiile din Kenya: Cel puțin 66 de persoane au murit în urma inundațiilor din Kenya.
• 8 martie:
  • Alegerile liderului suprem iranian: Mojtaba Khamenei, fiul lui Ali Khamenei, este ales al treilea lider suprem al Iranului.
  • Alegerile parlamentare columbiene: Partidul președintelui Gustavo Petro, Pactul Istoric, câștigă o pluralitate de locuri în Camera Reprezentanților și Senat.
  • India învinge Noua Zeelandă în finala Cupei Mondiale masculine T20 de crichet din 2026 și își asigură al treilea titlu.
• 13 martie:
  • Războiul din Iran: Forțele Aeriene ale Statelor Unite efectuează un amplu raid de bombardament asupra insulei Kharg, un important centru de export de petrol în largul coastei Golfului Persic din Iran.
  • Primul secretar al Partidului Comunist din Cuba, Miguel Díaz-Canel, confirmă că Cuba poartă discuții cu administrația Trump pentru a găsi soluții la blocada petrolieră din țară.
• 15 martie:
  • Referendumul constituțional kazah: Noua Constituție a Kazahstanului este adoptată cu 90% în favoare.
  • Alegerile parlamentare nord-coreene: Partidul Muncitorilor, condus de secretarul general Kim Jong-un, câștigă o majoritate covârșitoare în Adunarea Populară Supremă.
  • Alegerile legislative vietnameze: Partidul Comunist, condus de secretarul general Tô Lâm, câștigă aproape toate locurile din Adunarea Națională.
  • Alegerile prezidențiale din Republica Congo: Actualul președinte, Denis Sassou Nguesso, este reales într-o victorie covârșitoare.
• 16 martie - Atacul aerian al spitalului din Kabul: Cel puțin 400 de persoane au fost ucise și peste 250 rănite în atacurile aeriene pakistaneze asupra unui spital din Kabul, Afganistan.
• 17 martie - Războiul din Iran: Ali Larijani, secretarul Consiliului Suprem de Securitate Națională, este asasinat într-un atac aerian israelian.
• 20 – 22 martie - Campionatele Mondiale de Atletism în sală din 2026 se desfășoară la Kujawsko-Pomorska Arena Toruń din Toruń, Zona metropolitană Bydgoszcz–Toruń, Voievodatul Cuiavia și Pomerania, Polonia.
• 22 martie - Alegerile parlamentare slovene: Actualul prim-ministru Robert Golob câștigă o pluralitate de locuri în Adunarea Națională.
• 22 – 23 martie - Referendumul constituțional italian: Cu o prezență la vot mai mare decât se aștepta, alegătorii resping o reformă constituțională susținută de guvern, care ar fi separat carierele judecătorilor și procurorilor și ar fi divizat Consiliul Superior al Magistraturii în două organisme.
• 23 martie
  • Președintele statului Filipine, Bongbong Marcos, declară stare de urgență energetică națională din cauza închiderii Strâmtorii Hormuz.
  • Un Lockheed C-130 al Forțelor Aerospațiale Columbiene s-a prăbușit lângă Puerto Leguízamo, Columbia, ucigând 70 de persoane.
• 24 martie:
  • OpenAI anunță că aplicația și API-ul lor emblematic Sora se închid.
  • Alegerile generale daneze: Coaliția condusă de actualul prim-ministru Mette Frederiksen își pierde majoritatea în Folketing.
  • Războiul din Iran: Ministerul Afacerilor Externe al Republicii Islamice Iran a precizat într-o scrisoare adresată Națiunilor Unite că navele care nu au legături nici cu Statele Unite, nici cu Israelul pot trece prin Strâmtoarea Ormuz.
• 25 martie - Meta și YouTube au fost găsite responsabile pentru dependența de rețelele sociale într-un proces istoric din Statele Unite.

Aprilie

Fotografie cu Pământul realizată în 2026 de NASA

Urmările atacurilor israeliene din 8 aprilie 2026 asupra Libanului de la Beirut

• toată luna aprilie: NASA și Serviciul European Copernicus pentru Schimbări Climatice au clasat aprilie 2026 ca fiind a treia cea mai caldă lună aprilie de la începutul raportării meteo în 1850.
• 1 aprilie - NASA lansează misiunea Artemis 2, marcând primul survol lunar cu echipaj uman de la Apollo 17 în 1972. Membrii echipajului Christina Koch devin prima femeie, Victor Glover de culoare, respectiv Jeremy Hansen de origine canadiană, care vizitează zona lunară.
• 6 aprilie - Echipajul navei Artemis 2 doboară recordul pentru cea mai îndepărtată distanță la care oamenii s-au deplasat vreodată de Pământ, atingând o distanță maximă de 406.773 km în timp ce călătorește în jurul feței îndepărtate a Lunii.
• 7 aprilie:
  • Adunarea Națională a Vietnamului îl alege pe Tô Lâm ca noul președinte al Vietnamului, în locul lui Lương Cường.
  • Războiul din Iran: În urma unui ultimatum din partea lui Trump privind Strâmtoarea Hormuz, Statele Unite și Iranul convin asupra unui armistițiu de două săptămâni.
• 8 aprilie - Israelul lansează o serie de atacuri aeriene în Liban, vizând infrastructura Hezbollah. Peste 300 de persoane sunt ucise și peste 1.100 rănite.
• 10 aprilie:
  • Alegerile prezidențiale din Djibouti: Actualul președinte Ismaïl Omar Guelleh a fost reales pentru un al șaselea mandat într-o victorie covârșitoare.
  • Echipajul navei Artemis 2 se întoarce cu succes pe Pământ, aterizând în siguranță în Oceanul Pacific, lângă San Diego. Cei patru membri ai echipajului sunt extrași din capsulă și transportați cu elicopterul la USS John P. Murtha.
• 11 aprilie - Alegerile prezidențiale irakiene: Parlamentul irakian l-a ales pe Nizar Amidi din partea Uniunii Patriotice a Kurdistanului (UPK) ca nou președinte al Irakului, câștigând cu o majoritate covârșitoare, cu 227 de voturi, în al doilea tur de scrutin.
• 12 aprilie:
  • Alegeri parlamentare în Ungaria: Premierul în exercițiu Viktor Orbán pierde realegerea prin înfrângerea covărșitoare în fața Partidului Tisza al lui Péter Magyar, punând capăt celor 16 ani de guvernare Fidesz–KDNP.
  • Alegerile prezidențiale din Benin: Ministrul Finanțelor din Benin, Romuald Wadagni, a obținut o victorie covârșitoare în alegerile prezidențiale din această zi, obținând peste 94% din voturi.
• 13 aprilie –Războiul din Iran: O blocadă a porturilor iraniene de către Statele Unite intră în vigoare, președintele Trump avertizând că orice navă iraniană care încearcă să o conteste va fi „eliminată imediat”. Autoritățile maritime sfătuiesc navele din regiune să se aștepte la o activitate militară sporită și la posibile proceduri de interceptare.
• 16 aprilie – Războiul din Liban: Un armistițiu de 10 zile, mediat de SUA, intră în vigoare între Israel și Liban, în urma discuțiilor la nivel de ambasadori de la Casa Albă.
• 19 aprilie – Alegeri parlamentare în Bulgaria: Coaliția Bulgaria Progresistă condusă de fostul președinte Rumen Radev, obține o victorie covârșitoare, asigurând 44% din voturi și o majoritate absolută a locurilor.
• 21 aprilie – Războiul din Iran: Președintele american Trump anunță o nouă prelungire a armistițiului până la prezentarea unei propuneri iraniane și încheierea discuțiilor la cererea Pakistanului.
• 25 aprilie – Atacurile din Mali: Frontul de Eliberare Azawad și JNIM lansează mai multe atacuri la scară largă, vizând orașe importante din Mali, cucerind Kidal și părți din Gao, Mopti și Sévaré.

Mai

Pompieri la locul exploziei de la fabrica de artificii din Liuyang care s-a produs pe 4 mai

• 1 mai – Emiratele Arabe Unite părăsesc OPEC, încheiind cele șase decenii de apartenență, organizația pierzând unul dintre cei mai mari producători de petrol.
• 4 mai:
  • O explozie la fabrica de artificii din Liuyang, Hunan, China, ucide 37 de oameni și rănește alți 51.
    • Războiul Civil din Sudan: Forțele de Sprijin Rapid lansează atacuri cu drone asupra mai multor ținte din Khartoum, Sudan, inclusiv asupra Aeroportului Internațional Khartoum din Khartoum, Sudan. De asemenea, sunt raportate atacuri cu drone asupra Corpului de Transmisii din Khartoum Bahri și a taberei Al-Markhiyat din nordul Omdurmanului. În plus, apărarea aeriană a armatei sudaneze interceptează atacurile cu drone asupra aeroportului.
• 12 mai – Alegerile generale din Bahamas: Actualul prim-ministru Philip Davis câștigă un al doilea mandat.
• 12–16 mai – Concursul Muzical Eurovision 2026 are loc la Viena, Austria, ca urmare a victoriei sale la ediția din 2025. Cântăreața bulgară Dara a câștigat cu melodia „Bangaranga” marcând prima ediție câștigată de către Bulgaria.
• 15 mai – Războiul din Gaza: Un atac israelian îl asasinează pe Izz al-Din al-Haddad, comandantul Brigăzilor Izz al-Din al-Qassam și liderul Hamas din Fâșia Gaza.
• 16 mai – Epidemia de ebola din provincia Ituri: Organizația Mondială a Sănătății declară epidemia de Ebola cauzată de Ebolavirus Bundibugyo în Republica Democrată Congo și Uganda o urgență de sănătate publică de importanță internațională.
• 17 mai – Alegerile parlamentare din Capul Verde: Prim-ministrul în exercițiu Ulisses Correia e Silva pierde realegerea în fața liderului PAICV, Francisco Carvalho.
• 20 mai – Fostul prim-secretar al Partidului Comunist din Cuba, Raúl Castro, este pus sub acuzare de Statele Unite pentru doborârea avionului din cadrul organizației Brothers to the Rescue din 1996.
• 22 mai:
  • Valurile de căldură europene încep, aducând temperaturi record în mai multe țări europene și provocând 3.400 de decese în următoarele săptămâni.
  • O explozie de gaz la mina de cărbune Liushenyu din Shanxi, China, a ucis 82 de persoane.
• 24 mai – Alegerile legislative cipriote: Adunarea Democrată condusă de Annita Demetriou câștigă o pluralitate de locuri.
• 30 mai – Alegerile generale malteze: Partidul Laburist, condus de actualul prim-ministru Robert Abela, câștigă a patra oară consecutiv alegerile.
• 31 mai:
  • Alegerile parlamentare din Guineea: Partidele care îl susțin pe actualul președinte Mamady Doumbouya câștigă alegerile.
  • Revoluția Flamingo: În urma unor proteste minore în satul Zvërnec, în Albania izbucnesc proteste majore din cauza unui proiect imobiliar de lux care îi implică pe ginerele lui Donald Trump, Jared Kushner, și firma sa, Affinity Partners, precum și a unei nemulțumiri mai largi față de guvernul prim-ministrului Edi Rama.

Iunie

Personalul DSWD inspectează o clădire comercială prăbușită în General Santos în urma cutremurului din Mindanao din 8 iunie

Elon Musk devine primul trilionar de dolari americani pe 12 iunie

Imagini de pe camerele de supraveghere cu momentul în care elicopterul implicat în coliziunea din aer de la Rio de Janeiro, pe 14 iunie, a căzut la pământ.

Echipe de salvare venezuelene la clădirile distruse din La Guaira după cutremurele din Venezuela din 24 iunie

Semnarea Memorandumului de la Islamabad, pe 17 iunie, pentru a pune capăt războiului cu Iranul

• 1 iunie – Alegerile generale din Etiopia: Partidul Prosperității, condus de actualul prim-ministru Abiy Ahmed, a câștigat realegerea.
• 6 iunie – Protestele de la Jantar Mantar: O serie de demonstrații au loc în Jantar Mantar, New Delhi, inițiate de Partidul Cockroach Janta, o mișcare politică satirică indiană bazată pe tineri, împreună cu alte organizații studențești.
• 7 iunie:
  • Alegerile parlamentare armene: Partidul Contractului Civil, condus de actualul prim-ministru Nikol Pașinian, este reales.
  • Alegerile parlamentare din Kosovo: În contextul actualului impas politic, Vetëvendosje, condus de actualul prim-ministru Albin Kurti, câștigă mai multe locuri.
  • Alegerile generale peruane: Lidera Forței Populare, Keiko Fujimori, l-a învins la limită pe liderul partidului Împreună pentru Peru, Roberto Sánchez, în turul doi al alegerilor prezidențiale. Partidele de stânga obțin majoritatea în Camera Deputaților, dar au egalitate în Senatul reînființat.
• 8 iunie – Un cutremur puternic cu magnitudinea de 7,8 lovește Filipinele, cel mai puternic din țară din 1976 încoace. 82 de morți și 1.319 răniți.
• 9 iunie – Turcia și Arabia Saudită semnează un acord pentru reînvierea căii ferate Hejaz din secolul al XIX-lea.
• 10 iunie – La Barcelona, ​​Spania, are loc ceremonia de sfințire a celui mai înalt turn al Sagrada Família de către Papa Leon al XIV-lea, la exact 100 de ani de la moartea arhitectului Antoni Gaudí. Papa Leon al XIV-lea consacră și deschide turnul central al lui Iisus Hristos. Sagrada Familia este cea mai înaltă biserică din lume.
• 11 iunie – Administrația Națională Oceanică și Atmosferică (NOAA) declară debutul unui eveniment El Niño în Pacificul tropical și prognozează o probabilitate de 63% ca acesta să se claseze printre cele mai mari de la începutul înregistrărilor din 1950.
• 11 iunie – 19 iulie – Campionatul Mondial de Fotbal 2026 se desfășoară în Canada, Mexic și Statele Unite, fiind câștigat de Spania.
• 12 iunie – Elon Musk devine primul trilionar de dolari americani odată cu oferta publică inițială a SpaceX.
• 12 iunie – 5 iulie – Cupa Mondială feminină de crichet T20 din 2026 se desfășoară în Anglia și Țara Galilor, fiind câștigată de naționala Australiei.
• 13 iunie – 14 – Cursa de 24 de ore de la Le Mans din 2026 se desfășoară la Le Mans, Franța.
• 14 iunie:
  • O coliziune în aer între două elicoptere la Rio de Janeiro, Brazilia, a ucis șase persoane, inclusiv cântărețul și compozitorul american Oliver Tree, YouTuberul argentinian Gaspi, regizorul și scenaristul argentinian Lucas A. Vignale și producătorul muzical brazilian Lucas Frota.
• 15 iunie – 17 – Statele Unite și Iranul anunță și semnează Memorandumul de la Islamabad, un acord interimar în 14 puncte pentru a pune capăt războiului din 2026 cu Iranul, a redeschide Strâmtoarea Ormuz, a ridica blocada americană asupra porturilor iraniene și a începe o perioadă de negocieri de 60 de zile privind programul nuclear al Iranului; Israelul declară că nu se va retrage din teritoriul pe care l-a acaparat în sudul Libanului.
• 21 iunie:
  • Alegerile prezidențiale columbiene: Abelardo de la Espriella, candidat de extremă dreapta, câștigă alegerile într-un tur împotriva candidatului de stânga Iván Cepeda.
  • În cadrul Congresului Extraordinar al PNL, Ilie Bolojan este reales președinte al Partidului Național Liberal. Bolojan a primit 1.769 de voturi „pentru” dintr-un total de 1.886.
• 22 iunie:
  • Keir Starmer își anunță demisia din funcția de prim-ministru al Regatului Unit, ceea ce declanșează alegeri pentru conducerea țării.
• 24 iunie – Cutremurele din Venezuela: Un cutremur cu magnitudinea de 7,2 Mw lovește vestul Venezuelei, urmat de un cutremur principal de 7,5 Mw, cel mai puternic din țară din 1900. Cel puțin 2.295 de persoane sunt raportate ca fiind ucise, mii de persoane rănite sau dispărute și pagube extinse în întreaga țară.

Iulie

Căpitanul spaniol Rodri ridică Trofeul Campionatului Mondial de Fotbal, asta după ce Spania a învins Argentina cu 1–0 în finala din 19 iulie

Keir Starmer și Victoria Starmer părăsesc Downing Street nr. 10, iar Andy Burnham a devenit prim-ministru al Regatului Unit pe 20 iulie.

Cimitirul Piedralaves din Ávila în timpul incendiilor de vegetație din Spania, pe 27 iulie

Personalul JSDF inspectează o casă prăbușită după cutremurul din Kumamoto

Imagini de securitate cu migranții care se întorc în Maroc în urma unui incident la granița dintre țară și Spania, la Ceuta

• 1 iulie – Cei doi episcopi grupați în Societatea Sf. Pius al X-lea (FSSPX) din Écône, Elveția, hirotonesc alți patru episcopi fără aprobarea și împotriva rugăminții exprese a papei Leon al XIV-lea, declanșând o schismă religioasă între FSSPX și Biserica Catolică.
• 2 iulie – Alegerile parlamentare algeriene au loc. În alegerile parlamentare, Frontul de Eliberare Națională câștigă 90 din 407 locuri, Adunarea Națională Democrată 73, Frontul Viitorului 59, Mișcarea Societății pentru Pace 43, Mișcarea Națională de Construcție 38, iar independenții 32. Prezența la vot este de aproximativ 21%.
• 3 iulie – 9 – Au loc funeraliile de stat ale lui Ali Khamenei, liderul suprem al Iranului, asasinat în timpul războiului din Iran din 2026.
• 4 iulie – 18 – Are loc primul Campionat al Națiunilor – Seria Emisferei Sudice, un turneu internațional de rugby. Seria Emisferei Nordice va avea loc în noiembrie.
• 6 iulie – Hamas anunță demisia administrației sale civile în cadrul planului de pace pentru Gaza.
• 7 iulie – Comitetul Internațional Olimpic a ridicat interdicția impusă Comitetului Olimpic Rus, permițând sportivilor săi să participe la viitoarele Jocuri Olimpice.
• 7 iulie – 8 – Summitul NATO de la Ankara din 2026 are loc la Ankara, în Turcia.
• 8 iulie – Războiul din Iran: Memorandumul de la Islamabad dintre Statele Unite și Iran a eșuat, președintele american Trump declarând că acordul s-a „încheiat” în urma reluării atacurilor americane asupra țintelor iraniene.
• 12 iulie – Un incendiu la sala de concerte Rong Beer Na Lat Phrao din districtul Chatuchak din Bangkok a ucis 34 de persoane și a rănit peste 70 de alte persoane.
• 18 iulie – Recordul mondial la alergarea pe o milă a fost doborât de alergătorul britanic Josh Kerr la Întâlnirea de Atletism de la Londra, cu un timp de 3:42.66, depășind recordul anterior deținut de Hicham El Guerrouj din 1999.
• 19 iulie:
  • Alegerile prezidențiale din São Tomé și Príncipe: Actualul președinte Carlos Vila Nova este reales pentru un al doilea mandat.
  • Finala Campionatului Mondial de Fotbal: Spania a învins campioana en-titre, Argentina, cu 1-0 în prelungiri și a câștigat al doilea titlu al Cupei Mondiale FIFA după 16 ani. Atacantul spaniol Ferran Torres a marcat singurul gol în minutul 106.
• 20 iulie:
  • Andy Burnham este numit de regele Charles al III-lea prim-ministru al Regatului Unit, succedându-i lui Keir Starmer.
  • Războiul din Iran: Huthii anunță o blocadă maritimă împotriva Arabiei Saudite în Strâmtoarea Bab el-Mandeb.
  • Co–președintele nicaraguan Daniel Ortega a anunțat încheierea alegerilor din Nicaragua.
• 22 iulie – 30 – Valurile de căldură europene: Incendiile din Franța, Portugalia și Spania obligă 300.000 de oameni să-și evacueze locuințele. Oficialii francezi o numesc cea mai gravă situație de urgență cauzată de incendii din ultimele decenii, în timp ce oficialii din Madrid o descriu ca fiind cea mai gravă pe care regiunea a experimentat-o ​​vreodată.
• 23 iulie–2 august – Jocurile Commonwealthului din 2026 se desfășoară la Glasgow, în Scoția.
• 28 iulie – Un cutremur cu magnitudinea de 6,8 grade Celsius (MJMA7,1) a lovit prefectura Kumamoto din sudul Japoniei la o adâncime de 10 km, provocând cel puțin 30 de morți și peste 60 de răniți.
• 30 iulie
  • Războiul din Iran: Arabia Saudită anunță înființarea unei alianțe militare formate din 14 națiuni pentru a restabili și proteja libertatea de navigație prin Marea Roșie, în contextul conflictului din Iran și al crizei continue din zonă, stimulate de houthi.
  • Incidentul de la granița Maroc-Spania: Aproximativ 80.000 de persoane traversează ilegal în înot din Maroc în Spania prin orașul autonom Ceuta, un număr mai mic încercând să traverseze în Melilla. Cel puțin 111 persoane sunt ucise.
  • O avalanșă pe Broad Peak din zona Karakoram din Pakistan a ucis zece alpiniști, printre care Nirmal Purja, Pur Bahadur Gurung, Nadhira Al Harthy și Kili Pemba Sherpa.
  • Republica Nauru își schimbă oficial numele în Republica Naoero.

August

Clădire prăbușită în Pereira după cutremurul din Columbia din 10 august

Eclipsa de Soare din 12 august 2026, văzută din León, Spania

O clădire distrusă în East Manggarai Regency după cutremurul din Flores din 14 august

Inundații severe au lovit punctul de trecere a portului Gyirong de la granița dintre China și Nepal pe 26 august.

• 2 august – Polonia câștigă Liga Națiunilor de volei masculin FIVB din 2026, învingând Statele Unite cu 3-2 la Ningbo, China.
• 5 august – Debitul fluviului Dunărea, la intrarea în România, s-a situat la valoarea de 1.400 mc/s, similară nivelului minim istoric din 1985, în timp ce media multianuală a lunii august este de 3.900 mc/s.
• 7 august – Arabia Saudită, Pakistanul și Turcia semnează Acordul de Apărare Comună de la Mecca, un pact de apărare reciprocă, în contextul războiului din Iran din 2026.
• 10 august – Un cutremur puternic cu magnitudinea de 7,4 a lovit Columbia, soldat cu 240 de morți și peste 1.248 de răniți.
• 11 august:
  • Urmărirea penală a criminalilor de război civil sirieni: Un tribunal din Damasc condamnă nouă foști oficiali sirieni, inclusiv președintele demis Bashar al-Assad; fratele său, Maher; ministrul său al apărării Fahd Jassem al-Freij; și Atef Najib, fost șef al Direcției de Securitate Politică din Daraa și văr primar al lui Assad, la moarte pentru crimă cu premeditare, torturii și crimelor împotriva umanității comise în timpul războiului civil sirian. Cu excepția lui Najib, toți ceilalți au fost judecați în lipsă.
  • Răsturnarea unui feribot pe Lacul Kariba, în Zimbabwe, a ucis cel puțin 97 de persoane, devenind cel mai grav dezastru naval din istoria țării.
• 12 august – S-a produs o eclipsă totală de soare. Prima pe continentul european din 1999.
• 13 august – Alegerile generale din Zambia: Actualul președinte Hakainde Hichilema a câștigat realegerea, iar PUDN câștigă majoritatea în Adunarea Națională.
• 15 august – Cel puțin 73 de persoane au murit și aproape 1.200 au fost rănite în urma unui cutremur cu magnitudinea de 7,7 pe insula Flores din Indonezia.
• 18 august – Prăbușirea minei Zamboye: Peste 100 de persoane au murit într-o alunecare de teren la o exploatare artizanală a aurului din Zamboye, Nana-Mambéré, Republica Centrafricană, în apropierea graniței cu Camerun.
• 20 august – Conflictul din Rojava: Forțele Democratice Siriene își anunță integrarea în Armata Siriană, rezultând dizolvarea Administrației Autonome Democratice din Nordul și Estul Siriei în favoarea guvernului sirian condus de Ahmad al-Sharaa.
• 23 august – Alegerile legislative kazahe: Partidul pro-Toqaev, Ädilet, câștigă o supermajoritate în noul înființat Kurultai.
• 24 august – Urmările războiului civil sirian: SUA elimină Siria și Hay'at Tahrir al-Sham de pe lista statelor desemnate ca sponsori ai terorismului, ridicând restricțiile asupra investițiilor străine în țară și permiterea funcționării serviciilor precum VISA în Siria. Siria se afla pe listă încă din 1979.
• 26 august – Inundațiile din Nepal: Cel puțin 682 de persoane au fost ucise și aproape 2.500 au fost date dispărute în Regiunea Autonomă Tibet, după inundații fulgerătoare care au lovit Tibetul și Nepalul.
• 28 august – Regele Harald al V-lea al Norvegiei moare și este succedat la tron ​​de fiul său, regele Haakon al VIII-lea.
• 29 august – Referendumul din 2026 privind negocierile de aderare a Islandei la Uniunea Europeană are loc.
• 30 august - NASA lansează telescopul spațial emblematic „Nancy Grace Roman” la bordul unei rachete Falcon Heavy a companiei SpaceX. Conceput pentru a studia energia întunecată, materia întunecată și exoplanetele, observatorul are un câmp vizual de cel puțin 100 de ori mai mare decât cel al Telescopului Spațial Hubble

Septembrie

Nava June Aster după incendiul care a ucis cel puțin 76 de persoane în largul insulei Coron, Palawan, Filipine, pe 9 septembrie

Fum care se ridică de la conducta Est-Vest din Arabia Saudită în urma unui atac din 10 septembrie.

Pe 17 septembrie, Leopardus tilcayo devine prima specie nouă de felină descoperită în peste 100 de ani.

• 2 septembrie – Alegerile prezidențiale din Estonia: Ülle Madise este ales președinte al Estoniei de către Riigikogu.
• 3 septembrie – Ofensivele din Yemen: Houthi lansează o ofensivă terestră de amploare împotriva forțelor guvernului yemenit recunoscut la nivel internațional, punând capăt armistițiului și reluând războiul civil.
• 4 septembrie – 13 – Cupa Mondială de Baschet Feminin FIBA ​​din 2026 se desfășoară la Berlin, în Germania. Turneul este câștigat de naționala Statelor Unite ale Americii.
• 5 septembrie – 27 – Cupa Mondială feminină U-20 FIFA 2026 are loc la Łódź, Katowice, Sosnowiec și Bielsko-Biała, Polonia.
• 6 septembrie – În Germania au loc alegeri în landul Saxonia-Anhalt. Scrutinul a atras o atenție considerabilă din pricina avansului mare al partidului de extremă dreapta Alternativa pentru Germania (AfD) în sondajele de opinie. Acest avans a fost confirmat de rezultatele finale din noaptea de după închiderea urnelor, AfD obținând primul loc și 39 de mandate în legislativul statal, sprijinul obținut fiind mai mult decât dublu față de alegerile din 2021.
• 8 septembrie – Douăsprezece țări, inclusiv Canada, Franța și Regatul Unit, își anunță intenția de a introduce sau de a susține restricții comerciale asupra produselor provenite din așezările israeliene, invocând riscurile la adresa soluției bazate pe coexistența a două state.
• 8 septembrie – 22 – Se desfășoară cea de-a optzeci și una sesiune a Adunării Generale a Organizației Națiunilor Unite.
• 9 septembrie – Un incendiu izbucnit pe feribotul MV June Aster s-a soldat cu moartea a cel puțin 76 de persoane, iar alte 13 au fost date dispărute în largul localității Coron, din provincia Palawan, Filipine.
• 10 septembrie – Ofensivele din Yemen din 2026: Huthii reușesc avansuri semnificative de-a lungul coastei Mării Roșii din Yemen, preluând controlul orașului Mokha și strâmtorii strategice Bab al-Mandeb.
• 10–11 septembrie – Războiul din Iran din 2026: Arabia Saudită oprește temporar conducta de petrol est-vest ca urmare a daunelor provocate de atacurile cu drone lansate din teritoriul Irakului.
• 12–13 septembrie – Summit-ul BRICS din 2026 are loc în India.
• 13 septembrie
  • Alegerile parlamentare din Suedia: Coaliția de stânga condusă de fostul prim-ministru și liderul social-democraților, Magdalena Andersson, câștigă o majoritate limită în Riksdag.
  • Feribotul indonezian KM „Virgo Transport 8” se scufundă în Marea Java; nouă persoane își pierd viața, iar 126 sunt date dispărute.
• 14 septembrie – Statele Unite recunosc public, pentru prima dată, că au desfășurat „arme de control spațial” pe orbita Pământului, secretarul Forțelor Aeriene, Troy Meink, confirmând că Forțele Spațiale ale Statelor Unite dețin arme orbitale capabile de operațiuni ofensive și defensive.
• 17 septembrie – Leopardus tilcayo, o felină sălbatică originară din pădurile noroase Yungas din Bolivia devine prima specie nouă de felină descoperită din 1923 încoace.
• 18–22 septembrie – În urma unor luni de amenințări din partea președintelui american Donald Trump privind achiziționarea sau anexarea Groenlandei, Danemarca, Groenlanda și Statele Unite au anunțat un acord pentru consolidarea securității în regiunea arctică și în Atlanticul de Nord, vizând extinderea prezenței militare permanente a SUA în Groenlanda, cu recunoașterea suveranității daneze și a dreptului Groenlandei la autodeterminare. Acordul este semnat oficial la 22 septembrie.
• 18–20 septembrie – Au loc alegeri parlamentare în Rusia. Partidul de guvernământ „Rusia Unită”, condus de Dmitri Medvedev și susținut de președintele Vladimir Putin, își păstrează majoritatea parlamentară în urma unor alegeri lipsite de o competiție semnificativă.
• 19 septembrie–4 octombrie – Jocurile Asiatice din 2026 au loc în Japonia în Prefectura Aichi.
• 20 septembrie – În Germania au loc alegeri în landurile Berlin și Mecklenburg-Pomerania Inferioară.

Evenimente anticipate

• 3 noiembrie: Alegeri intermediare în Statele Unite.
• 3–20 decembrie: Campionatul European de Handbal Feminin din 2026 va avea loc în Cehia, Polonia, România, Slovacia și Turcia

Nedatate

• Decembrie: Lansarea anticipată a PLATO, a treia misiune ESA Cosmic Vision M-class.

Nașteri

• 8 februarie: Prințesa Zahra Mariam Bolkiah, fiica Prințului Abdul Mateen al Bruneiului și a soției acestuia Anisha Rosnah binti Adam
• 8 iulie: Isabel Marina Vesterberg, strănepoata Alteței Sale Regale Prințesa Alexandra, Lady Ogilvy

Decese

Ianuarie

• 1 ianuarie: Yuen Cheung-yan, actor chinez (n. 1947)
• 2 ianuarie: Dominique Bucchini, politician francez, membru al Parlamentului European (1981–1984), (n. 1943)
• 3 ianuarie: Saghar Etemadi, protestatară iraniană (n. 2003)
• 3 ianuarie: Latif Karimi, protestatar iranian (n. ?)
• 3 ianuarie: Eva Schloss, memorialistă evreică supraviețuitoare a Holocaustului (n. 1929)
• 5 ianuarie: Reza Moradi Abdolvand, protestatar iranian (n. 2008)
• 5 ianuarie: Khodad Shirvani, protestatar iranian (n. 1992)
• 6 ianuarie: Andrzej Stanisław Bogusławski, lingvist polonez și filosof al limbajului (n. 1931)
• 6 ianuarie: Robert Goebbels, politician luxemburghez, membru al Parlamentului European (2004–2009), (n. 1944)
• 6 ianuarie: Béla Tarr, scenarist, regizor de film, producător de film și regizor maghiar (n. 1955)
• 8 ianuarie: Jean-Luc Domenach, sinolog francez (n. 1945)
• 8 ianuarie: Jürgen Plagemann, canotor german, campion (1964) (n. 1936)
• 9 ianuarie: Louis Brus, chimist american, laureat al Premiului Nobel pentru Chimie (2023), (n. 1943)
• 9 ianuarie: Hans Herrmann, pilot german de Formula 1 (n. 1928)
• 9 ianuarie: T.K. Carter, actor american (n. 1956)
• 10 ianuarie: Erich von Däniken, scriitor elvețian (n. 1935)
• 11 ianuarie: Marcus Gilbert, actor britanic (n. 1958)
• 11 ianuarie: Muharbi Kirjinov, halterofil rus, campion olimpic (1972), (n. 1949)
• 11 ianuarie: Ueli Kestenholz, schior elvețian, medaliat olimpic cu bronz (1998), (n. 1975)
• 12 ianuarie: Catherine Samie, actriță franceză (n. 1933)
• 12 ianuarie: Jan Mårtenson, scriitor și diplomat suedez (n. 1933)
• 13 ianuarie: Nicoleta Drăgușin-Mihalcea, jurnalistă română (n. 1980)
• 13 ianuarie: Scott Adams, creator american de benzi desenate (n. 1957)
• 13 ianuarie: George Vassiliou, politician cipriot, președinte al Republicii Cipru (1988–1993), (n. 1931)
• 14 ianuarie: Bruce Leung, actor chinez (n. 1948)
• 15 ianuarie: Prințesa Irene a Greciei și Danemarcei, cel mai mic copil al regelui Paul I al Greciei și a reginei Frederica de Hanovra (n. 1942)
• 16 ianuarie: Ioan Crâsnic, luptător și antrenor de lupte român (n. 1929)
• 16 ianuarie: Tony Dallara, cântăreț italian (n. 1936)
• 16 ianuarie: János Koltai, actor, scenograf, regizor, artist vizual și regizor de film maghiar (n. 1935)
• 17 ianuarie: Gladys West, matematiciană americană (n. 1943)
• 19 ianuarie: Roger-Maurice Bonnet, astrofizician francez specializat în Soare și fizica stelară (n. 1937)
• 19 ianuarie: Valentino Garavani, creator de modă italian (n. 1932)
• 19 ianuarie: Domnica Trop, solistă de muzică populară din România (n. 1938)
• 21 ianuarie: István Antal, politician român de etnie maghiară, membru al Parlamentului României (1992–2016), (n. 1948)
• 21 ianuarie: Colette Flesch, politiciană luxemburgheză, membră al Parlamentului European (1984-1985, 1989-1990, 1999-2004), (n. 1937)
• 22 ianuarie: Mircea Muthu, eseist, critic și istoric literar român (n. 1944)
• 23 ianuarie: Carlo Cecchi, actor italian de film (n. 1939)
• 23 ianuarie: Brian Crowley, om politic irlandez, membru al Parlamentului European (1999–2004), (n. 1964)
• 23 ianuarie: Ota Zaremba, halterofil ceh, campion olimpic (1980), (n. 1957)
• 24 ianuarie: Michel Barbey, actor francez (n. 1927)
• 24 ianuarie: Dorin Dănilă, amiral român (n. 1953)
• 24 ianuarie: Gerd Knebel, muzician, comediant și actor german (n. 1953)
• 24 ianuarie: Robyn Thorn, înotătoare australiană, campioană olimpică (1964), (n. 1945)
• 25 ianuarie: David Abulafia, istoric britanic (n. 1949)
• 26 ianuarie: Claudia Constantinescu, handbalistă română (n. 1994)
• 26 ianuarie: Sia Figiel, romancieră, poetă și pictoriță samoană (n. 1967)
• 26 ianuarie: Maria Scheip-Constantinescu, handbalistă română (n. 1934)
• 26 ianuarie: Alexei Simașchevici, fizician moldovean (n. 1929)
• 26 ianuarie: Péter Zirkuli, poet, jurnalist, eseist, profesor universitar și traducător maghiar din România (n. 1948)
• 28 ianuarie: Vénus Khoury-Ghata, poetă și romancieră franco-libaneză (n. 1937)
• 28 ianuarie: Franco Menichelli, gimnast italian, campion olimpic (1964), (n. 1941)
• 29 ianuarie: João Canijo, regizor portughez (n. 1957)
• 29 ianuarie: Philippe Morillon, om politic francez, membru al Parlamentului European (1999–2004), (n. 1935)
• 30 ianuarie: Catherine O'Hara, actriță și scenaristă canadiano-americană (n. 1954)
• 30 ianuarie: Christa Lang, actriță de televiziune, scenaristă și actriță de film germană (n. 1943)
• 30 ianuarie: Fatih Ürek, actor și cântăreț turc (n. 1966)
• 31 ianuarie: Billy „Bass” Nelson, muzician american, membru al formației Funkadelic (n. 1951)

Februarie

• 1 februarie: Fernando Esteso, actor și cântăreț spaniol (n. 1945)
• 2 februarie: Marian Kasprzyk, boxer polonez, campion olimpic (1964), (n. 1939)
• 3 februarie: Saif al-Islam Gaddafi, figură politică libiană, al doilea fiu al lui Muammar Gaddafi (n. 1972)
• 5 februarie: Janina Borońska, actriță de film poloneză (n. 1943)
• 6 februarie: Jana Brejchová, actriță de film cehă (n. 1940)
• 8 februarie: Matti Caspi, cantautor, compozitor și cântăreț israelian de muzică ușoară (n. 1949)
• 10 februarie: Lina Brockdorff, scriitoare, dramaturgă și crainic radio din Malta (n. 1930)
• 10 februarie: Iosif Szakács, fotbalist român, campion al României (1954), (n. 1934)
• 11 februarie: Jenő Murádin, istoric de artă român (n. 1937)
• 11 februarie: Cees Nooteboom, scriitor neerlandez (n. 1933)
• 13 februarie: Bożena Dykiel, actriță de teatru și film poloneză (n. 1948)
• 13 februarie: Nicolas Grimaldi, filosof francez (n. 1933)
• 13 februarie: Lambert Hamel, actor de voce, teatru, de film și televiziune german (n. 1940)
• 13 februarie: Friedhelm Ptok, actor german (n. 1933)
• 14 februarie: Michel Charrel, actor francez (Fantomas) (n. 1936)
• 14 februarie: Tom Noonan, actor, regizor și scenarist american (n. 1951)
• 15 februarie: Pino Colizzi, actor italian de teatru, televiziune și film (n. 1937)
• 15 februarie: Robert Duvall, actor american, câștigător al premiului Oscar (1984), (n. 1931)
• 15 februarie: Károly Tar, poet, prozator și jurnalist maghiar din România (n. 1935)
• 16 februarie: Helene Ahrweiler, profesor universitar și bizantinist din Grecia (n. 1926)
• 18 februarie: Nicolae Marinescu (fizician), fizician român (n. 1938)
• 19 februarie: Eric Dane, actor american (Anatomia lui Grey), (n. 1972)
• 20 februarie: Hans-Georg Reimann, atlet german, medaliat olimpic (1972, 1976), (n. 1941)
• 21 februarie: Alessandro Pesenti-Rossi, pilot italian de Formula 1 (n. 1942)
• 21 februarie: Adam Sandurski, luptător polonez, medaliat olimpic (1980), (n. 1953)
• 21 februarie: Dan Simmons, autor american (n. 1948)
• 23 februarie: Birte Christoffersen, săritoare în apă daneză, medaliată olimpică (1948), (n. 1924)
• 23 februarie: Hans-Jürgen Tögel, regizor de televiziune german (n. 1941)
• 24 februarie: Nicolae Andronati, politician moldovean, deputat (1990–1994), (n. 1935)
• 26 februarie: Vladimir Veber, fotbalist și antrenor moldovean (n. 1941)
• 27 februarie: Carlos Saboga, regizor de film portughez (n. 1936)
• 27 februarie: Viorel-Aurel Șerban, inginer român, rector al Universității Politehnica Timișoara (2012–2020), (n. 1954)
• 27 februarie: Andrzej M. Trautman, fizician polonez (n. 1933)
• 28 februarie: Roberto Castrillo, trăgător de tir cubanez (n. 1941)
• 28 februarie: Ali Khamenei, politician iranian, președinte al Iranului (1981–1989), lider suprem al Iranului (1989–2026), (n. 1939)
• 28 februarie: Abdolrahim Mousavi, militar iranian, șeful Statului Major General al Forțelor Armate Iraniene (2025–2026), (n. 1960)
• 28 februarie: Aziz Nasirzadeh, politician iranian, ministrul Apărării și Logisticii Forțelor Armate din Iran (2024–2026), (n. 1964)
• 28 februarie: Mohammad Pakpour, ofițer militar iranian (n. 1961)
• 28 februarie: Ali Shamkhani, ofițer naval și politician iranian, ministrul Apărării și Logisticii Forțelor Armate din Iran (1997–2005), (n. 1955)
• 28 februarie: Mohammad Shirazi, general iranian (n. ?)

Martie

• 1 martie: Josep Perarnau i Espelt, preot, teolog și istoric romano-catolic catalan (n. 1928)
• 1 martie: Vasile Constantin Mao, rugbist român (n. 1936)
• 1 martie: Davíð Oddsson, politician islandez, prim–ministru al Islandei (1991–2004), (n. 1948)
• 1 martie: Clément Oubrerie, artist, regizor de film, producător de film, scenarist, autor de benzi desenate francez (n. 1966)
• 3 martie: Tim Gerresheim, scrimer german, medaliat olimpic (1960), (n. 1939)
• 3 martie: Bernard Launois, actor, scenarist, regizor de film și producător de film, francez (n. 1930)
• 3 martie: Zsolt Kerestely, compozitor român (n. 1934)
• 4 martie: William Thoresson, gimnast artistic suedez, campion olimpic (1952), (n. 1932)
• 5 martie: António Lobo Antunes, romancier portughez (n. 1942)
• 5 martie: Charles Antony Richard Hoare, informatician britanic (n. 1934)
• 5 martie: Corey Parker (actor), actor american (n. 1965)
• 6 martie: Alois Bulai, preot și profesor romano-catolic român (n. 1955)
• 7 martie: Marie-Christine Boutonnet, politiciană franceză, membră al Parlamentului European (2014–2019), (n. 1949)
• 7 martie: Country Joe McDonald, muzician american, solistul formației de rock psihedelic Country Joe and the Fish (n. 1942)
• 8 martie: Constantin Cojocariu, rugbist român (n. 1965)
• 8 martie: Walid Khalidi, istoric palestinian (n. 1925)
• 8 martie: Anthony James Leggett, fizician englez, laureat al Premiului Nobel (2003), (n. 1938)
• 9 martie: Engin Fırat, antrenor de fotbal de etnie turcă (n. 1970)
• 9 martie: Michel Gauthier, regizor de film francez (n. 1946)
• 10 martie: Alfredo Bryce Echenique, scriitor peruan (n. 1939)
• 10 martie: Nicolae Giurgea, senator român (n. 1952)
• 10 martie: Valeriu Irimescu, jucător și antrenor român de rugby (n. 1940)
• 11 martie: Lewis Lehrman, bancher de investiții american, om de afaceri, politician republican, economist și istoric (n. 1938)
• 12 martie: Al Festa, regizor de film, italian (n. 1957)
• 12 martie: Andrei Socaci, halterofil român, medaliat olimpic (1984), (n. 1966)
• 12 martie: Iulian Vrabete, cântăreț român, membru al formației Holograf (n. 1955)
• 14 martie: Gemma Cuervo, actriță de teatru, actriță de film, actriță de televiziune și actriță de voce spaniolă (n. 1934)
• 14 martie: Jürgen Habermas, filozof și sociolog german (n. 1929)
• 14 martie: Christopher A. Sims, economist american, laureat al Premiului Nobel (2011), (n. 1942)
• 15 martie: Len Deighton, autor britanic (n. 1929)
• 15 martie: Shoshana Strook, activistă israeliană (n. 1987)
• 16 martie: Patrick Dewolf, regizor de film și scenarist francez (n. 1950)
• 17 martie: Ilia al II-lea al Georgiei, cleric ortodox georgian, catolicos-patriarh al întregii Georgii (1977–2026), (n. 1933)
• 17 martie: Ali Larijani, politician, ofițer militar și filosof iranian, secretar al Consiliului Suprem de Securitate Națională (2025–2026), (n. 1958)
• 19 martie: Umberto Bossi, politician italian, membru al Parlamentului European (1994–2001, 2004–2008), (n. 1941)
• 19 martie: Chuck Norris, actor, scenarist și producător de film american (n. 1940)
• 20 martie: Filaret Denisenko, patriarhul Kievului (1995–2026), (n. 1929)
• 20 martie: Isabelle Mergault, actriță, scenaristă, regizoare de film și scriitoare franceză (n. 1958)
• 20 martie: Leonid Radvinsky, antreprenor miliardar din Statele Unite, cunoscut mai ales ca acționar majoritar al platformei OnlyFans (n. 1982)
• 20 martie: Peter Sempel, regizor german (n. 1954)
• 21 martie: Paolo Cirino Pomicino, politician italian, membru al Parlamentului European (2004–2006), (n. 1936)
• 21 martie: Marcel Horobet, actor român (n. 1944)
• 23 martie: Lionel Jospin, politician francez, prim-ministru al Franței (1997–2002), (n. 1937)
• 24 martie: Birutė Galdikas, antropoloagă, primatoloagă, ecoloagă, etoloagă și autoare lituaniano - canadiană (n. 1946)
• 24 martie: Gino Paoli, cantautor italian (n. 1934)
• 25 martie: Ursula Heyer, actriță germană (n. 1940)
• 25 martie: Alexander Kluge, regizor de film, scenarist, editor de film, producător de film, producător de televiziune, regizor, cineast german (n. 1932)
• 25 martie: Tordis Ørjasæter, critic literar, biograf și romancier de origine norvegiană (n. 1927)
• 26 martie: Epeli Nailatikau, politician fijian, președinte al statului Fiji (2009–2015), (n. 1941)
• 26 martie: Jean Sagols, actor, regizor de film și scenarist francez (n. 1938)
• 26 martie: Ioana Vlasiu, istorică și critică de artă română (n. 1943)
• 28 martie: Werner Asam, actor german (n. 1944)
• 28 martie: María Badía, politiciană spaniolă, membră al Parlamentului European (2004–2014), (n. 1947)
• 28 martie: Marinella, cântăreață greacă (n. 1938)
• 28 martie: Liamine Zéroual, politician algerian, președinte al Algeriei (1994–1999), (n. 1941)
• 29 martie: Lutz Hochstraate, actor german (n. 1942)
• 29 martie: Wiesław Myśliwski, scriitor polonez (n. 1932)
• 29 martie: David Riondino, actor italian (n. 1952)
• 30 martie: Chan Santokhi, politician surinamez, președinte al statului Surinam (2020–2025), (n. 1959)
• 30 martie: Carlos Westendorp, politician neerlandez, membru al Parlamentului European (1999–2003), (n. 1937)
• 31 martie: Nicolae Proca, politician moldovean, deputat în Parlamentul Republicii Moldova (1990–1994), (n. 1949)

Aprilie

• 1 aprilie: Birgit Collin-Langen, politiciană germană, membră al Parlamentului European (2012–2019), (n. 1956)
• 1 aprilie: Hans-Jürgen Kreische, fotbalist german, medaliat olimpic (1972), (n. 1947)
• 1 aprilie: Gheorghe Mihăieș, om politic român (n. 1946)
• 3 aprilie: Michele Massimo Tarantini, regizor italian (n. 1942)
• 5 aprilie: Liviu Maior, istoric român (n. 1940)
• 5 aprilie: José Ulloa, regizor de film și scenarist spaniol (n. 1934)
• 6 aprilie: Nancy Garapick, înotătoare canadiană, medaliată olimpică (1976), (n. 1961)
• 6 aprilie: Nick Pope, jurnalist independent britanic, comentator media (n. 1965)
• 7 aprilie: Mircea Lucescu, fotbalist și antrenor român (n. 1945)
• 8 aprilie: Mario Adorf, actor german (n. 1930)
• 8 aprilie: Imrich Bugár, aruncător de disc cehoslovac, medaliat olimpic (1980), (n. 1955)
• 8 aprilie: David Kabua, politician din Insulele Marshall, președinte al Insulelor Marshall (2020–2024), (n. 1951)
• 11 aprilie: Nino Russo, regizor de film și scenarist italian (n. 1939)
• 12 aprilie: Dan Artimon, politician român (n. 1966)
• 13 aprilie: Moya Brennan, cântăreață, compozitoare și instrumentistă irlandeză (n. 1952)
• 13 aprilie: Francis Dessart, eseist și publicist belgian francofon (n. 1948)
• 13 aprilie: Liudmila Șevțova, atletă ruso-ucraineană, campioană olimpică (1960), (n. 1934)
• 13 aprilie: Gheorghe Urschi, actor, regizor și umorist din Republica Moldova (n. 1948)
• 13 aprilie: Ian Watson, scriitor britanic de science fiction (n. 1943)
• 14 aprilie: Steve Clark, înotător american, cvadruplu campion olimpic (1960, 1964), (n. 1943)
• 14 aprilie: Waltraud Habicht, actriță germană (n. 1935)
• 14 aprilie: Michael Rabin, informatician israelian, laureat al Premiului Turing (1976), (n. 1931)
• 16 aprilie: Mihai Cantuniari, poet român (n. 1945)
• 16 aprilie: Kazuo Imanishi, fotbalist japonez (n. 1941)
• 16 aprilie: Alexander Manninger, fotbalist austriac (n. 1977)
• 16 aprilie: Dumitru Rusu, pictor român (n. 1938)
• 17 aprilie: Nathalie Baye, actriță franceză de film, teatru și televiziune (n. 1948)
• 17 aprilie: Nadia Farès, actriță de film franceză (n. 1968)
• 18 aprilie: Heidi Stroh, actriță germană (n. 1941)
• 19 aprilie: Desmond Morris, zoolog, etolog și pictor suprarealist englez (n. 1928)
• 22 aprilie: Biagio De Giovanni, filozof și politician italian, membru al Parlamentului European (1989–1999), (n. 1931)
• 22 aprilie: David Malouf, scriitor australian (n. 1934)
• 24 aprilie: Rudolf Plyukfelder, halterofil rus, campion olimpic (1964), (n. 1928)
• 25 aprilie: Marilyn Hickey, slujitoare creștină americană (n. 1931)
• 25 aprilie: Abbe Lane, actriță americană (n. 1932)
• 25 aprilie: Mircea Răceanu, diplomat român (n. 1935)
• 26 aprilie: Adolfo Aristarain, regizor de film, scenarist, actor și producător de film spaniol (n. 1943)
• 27 aprilie: Dan Claudiu Tănăsescu, politician român (n. 1938)
• 28 aprilie: Roger Sweet, designer american de jucării (n. 1935)
• 29 aprilie: Ghenadie Dudoglo, halterofil moldovean (n. 1986)
• 29 aprilie: Lutz Goepel, om politic german (n. 1942)
• 30 aprilie: Georg Baselitz, pictor, sculptor și grafician german (n. 1938)
• 30 aprilie: Abdollah Movahed, luptător iranian, campion olimpic (1968), (n. 1940)

Mai

• 1 mai: Csaba Takács, om politic maghiar din România, deputat (1990–1994), (n. 1955)
• 2 mai: Alessandro Zanardi, pilot italian de Formula 1 (n. 1966)
• 3 mai: Paul Schwartz, activist român (n. 1940)
• 3 mai: Hany Shaker, cântăreț, actor și compozitor egiptean (n. 1952)
• 4 mai: Olivier Dupuis, politician italiano–belgian, membru al Parlamentului European (1996–2004), (n. 1958)
• 4 mai: Silviu Grecu, antrenor de înot român (n. 1946)
• 4 mai: Kazuhiro Ninomiya, judoka japonez, campion olimpic (1976) (n. 1946)
• 4 mai: Hernando da Silva Ramos, pilot brazilian de Formula 1 (n. 1925)
• 5 mai: Ion Toderaș, ecologist și biolog român, specialist în domeniul zoologiei (n. 1948)
• 5 mai: Iosif Boda, sociolog român (n. 1946)
• 6 mai: Ted Turner, magnat al media american și filantrop (n. 1938)
• 6 mai: Iuliu Vida, politician român de etnie maghiară (n. 1932)
• 6 mai: Liviu Volconovici, politician moldovean, ministru al Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului din Republica Moldova (2018), (n. 1956)
• 7 mai: Giovanni Cervetti, politician italian, membru al Parlamentului European (1984–1989), (n. 1933)
• 8 mai: Festus Mogae, politician din Botswana, președinte al Republicii Botswana (1998–2008), (n. 1939)
• 9 mai: Ioan Isaiu, actor român (n. 1969)
• 9 mai: Maria Văduva, interpretă de muzică populară românească (n. 1945)
• 10 mai: David Burke, actor englez (n. 1934)
• 10 mai: Günther Maria Halmer, actor german (n. 1943)
• 11 mai: Aurelian-Octav Popa, clarinetist român (n. 1937)
• 12 mai: Stanisława Celińska, actriță poloneză (n. 1947)
• 12 mai: Rex Reed, critic american de film (n. 1938)
• 13 mai: Richard Falbr, om politic ceh, membru al Parlamentului European (2004–2014), (n. 1940)
• 13 mai: Luna Jordan, actriță de film germană (n. 2001)
• 14 mai: Marin Andrei, fotbalist român (n. 1940)
• 15 mai: Angelica Domröse, actriță germană (n. 1941)
• 15 mai: Edmund Phelps, economist american, laureat al Premiului Nobel (2006), (n. 1933)
• 16 mai: Alexandru Salontai, fitotehnist și profesor universitar român (n. 1927)
• 17 mai: Swetlana Schönfeld, actriță germană (n. 1951)
• 18 mai: Tore Berger, canoist norvegian, campion olimpic și medaliat olimpic (1968, 1972), (n. 1944)
• 18 mai: Roberto Malenotti, regizor de film italian (n. 1939)
• 19 mai: Barney Frank, politician american (n. 1940)
• 20 mai: Iosif Csapó, politician român, senator (1992–2000), (n. 1938)
• 20 mai: George Eastman, actor italian (n. 1942)
• 21 mai: Carlo Petrini, gastronom italian (n. 1949)
• 21 mai: Kyösti Virrankoski, politician finladez, membru al Parlamentului European (1996–2009), (n. 1944)
• 22 mai: Tomáš Čermák, inginer ceh, rector al Universității Tehnice din Ostrava (1990–1997), (n. 1943)
• 22 mai: Franco De Piccoli, boxer italian, campion olimpic (1960) (n. 1937)
• 23 mai: Norbert Kartmann, om politic german (n. 1949)
• 23 mai: Lucienne Hamon, actriță franceză (n. 1930)
• 23 mai: Thérèse Liotard, actriță de teatru și de film franceză (n. 1946)
• 23 mai: Friedhelm Wentzke, caiacist german (n. 1935)
• 24 mai: Jordi Amorós, autor de benzi desenate, regizor de film și scenarist spaniol (n. 1944)
• 24 mai: Zeudi Araya, actriță, cântăreață, model și producătoare de film eritreeană (n. 1951)
• 24 mai: Ioan Gherhard, antrenor român de handbal (n. 1942)
• 25 mai: Pierre Deny, actor francez (n. 1956)
• 26 mai: William Smithers, actor american (Dallas), (n. 1927)
• 26 mai: Koji Tanaka, fotbalist japonez (n. 1955)
• 27 mai: Ilie Ciocan, veteran al celui de-al Doilea Război Mondial și supercentenarian român (n. 1913)
• 27 mai: Klaus Emmerich, actor german (n. 1943)
• 27 mai: Giuseppe Gargani, om politic italian, membru al Parlamentului European (1999–2009), (n. 1935)
• 28 mai: Abd Rabbuh Mansur Hadi, militant și politician yemenit, președinte al statului Yemen (2012–2022), (n. 1945)
• 28 mai: Jevgenijus Šuklinas, canoist lituanian (n. 1985)
• 29 mai: Edgar Morin, filozof și sociolog francez (n. 1921)
• 29 mai: Sanda Țăranu, actriță, jurnalistă și traducătoare română (n. 1939)
• 30 mai: Julio Le Parc, artist cinetist argentinian (n. 1928)
• 30 mai: Josefina Molina, scenaristă și regizoare de film spaniolă (n. 1936)
• 31 mai: Giacomo Piperno, actor italian (n. 1936)

Iunie

• 1 iunie: Areski Belkacem, actor finlandez (n. 1940)
• 1 iunie: Wei Zongwan, actor chinez (n. 1938)
• 2 iunie: Dimitrie Dragomir, medic pediatru român (n. 1939)
• 2 iunie: Valeriu Momanu, politician român, senator (1990-1996), (n. 1932)
• 2 iunie: Giorgia Moll, actriță și cântăreață italiană (n. 1938)
• 2 iunie: Costică Voicu, chestor român de poliție (n. 1951)
• 3 iunie: Jaba Dvali, fotbalist georgian (n. 1985)
• 3 iunie: Axel Schreiber, actor german (n. 1977)
• 4 iunie: Aaron Cook, fotbalist galez (n. 1979)
• 4 iunie: Marjane Satrapi, romancieră contemporană, graficiană și ilustratoare iraniană (n. 1969)
• 4 iunie: Axel Schreiber, actor german (n. 1977)
• 7 iunie: Maria Haiduc, interpretă de folclor din Bihor, Crișana (n. 1939)
• 8 iunie: María Rosa Fugazot, actriță și cântăreață argentiniană (n. 1942)
• 9 iunie: Mehdi Charef, regizor francez (n. 1952)
• 11 iunie: David Hockney, artist vizual englez (n. 1937)
• 11 iunie: Margaret Kerry, actriță americană (n. 1929)
• 12 iunie: Gene Shalit, jurnalist american, prezentator de televiziune, critic și autor de film și cărți (n. 1926)
• 13 iunie: Boris Isacenko, arcaș belarus, medaliat olimpic (1980), (n. 1958)
• 13 iunie: Felix Kreichman, economist și politician din Transnistria (n. 1949)
• 13 iunie: Dee Palmer, compozitoare engleză, aranjoare și claviaturistă (n. 1937)
• 14 iunie: Oliver Tree, cantautor, rapper și producător muzical american (n. 1993)
• 15 iunie: Christian Bujeau, actor de film francez (n. 1944)
• 16 iunie: Hellmut Seiler, poet, traducător și scriitor satiric de limbă germană, originar din România (n. 1953)
• 18 iunie: François Englert, fizician teoretician belgian, laureat al Premiului Nobel pentru fizică (2013), (n. 1932)
• 18 iunie: Bogdan Marinescu, politician român, membru al Parlamentului României (1992–2000), ministru al Sănătății (1990–1991), (n. 1944)
• 18 iunie: Ursula Schleicher, politiciană germană, membră al Parlamentului European (1979–2004), (n. 1933)
• 19 iunie: Barbara Adolph, actriță germană (n. 1931)
• 19 iunie: Guy Edwards, pilot britanic de Formula 1 (n. 1942)
• 19 iunie: Valeriu Sepi, artist plastic român (n. 1945)
• 19 iunie: Haruhiro Yamashita, gimnast japonez, dublu campion olimpic (1964), (n. 1938)
• 20 iunie: Slavenka Drakulić, jurnalistă, romancieră și eseistă croată (n. 1949)
• 20 iunie: Yves Lacoste, geograf și geopolitician francez (n. 1929)
• 20 iunie: Kari Sorvali, actor finlandez (n. 1951)
• 21 iunie: Yaacov Agam, pictor și sculptor israelian și francez (n. 1928)
• 21 iunie: George Blay, fotbalist ghanez (n. 1980)
• 21 iunie: Francisco Guterres, politician timorez (n. 1954)
• 22 iunie: Wolfgang Behrendt, boxer german (n. 1936)
• 22 iunie: Alan Greenspan, economist american, președinte al Federal Reserve (1987–2006), (n. 1926)
• 22 iunie: Villy Haugen, schior norvegian, medaliat olimpic (1964), (n. 1944)
• 22 iunie: Jack Stewart-Clark, politician britanic, membru al Parlamentului European (1979–1999), (n. 1929)
• 24 iunie: Boris Grițunic, arhitect moldovean (n. 1948)
• 24 iunie: Mike Stamm, înotător american (n. 1952)
• 26 iunie: Serghei Ivanov, politician și înalt funcționar rus, ministru al apărării (2001–2007), (n. 1953)
• 26 iunie: Emilian Nica, cleric ortodox român, episcop vicar al Arhiepiscopiei Aradului (2017–2026), (n. 1972)
• 27 iunie: Siegfried Verbeke, publicist revizionist belgian și negaționist al Holocaustului (n. 1941)
• 28 iunie: Artur Dmitriev, patinator artistic rus (n. 1968)
• 28 iunie: Hannelore Zober, handbalistă germană, medaliată olimpică (1976, 1980 (n. 1946)
• 30 iunie: Ștefan Ion Ghilimescu, critic, istoric literar, poet, eseist și publicist român (n. 1947)
• 30 iunie: Radu Mărginean, fotbalist român (n. 1983)

Iulie

• 1 iulie: Alexandru Madgearu, istoric român contemporan (n. 1964)
• 3 iulie: Yervant Gianikian, regizor italian (n. 1942)
• 3 iulie: Susana Freyre, actriță de film, televiziune și teatru argentiniană (n. 1929)
• 3 iulie: Mihail Mocan, politician moldovean, membru al Parlamentului Republicii Moldova (2005–2014), (n. 1962)
• 3 iulie: Shahrnush Parsipur, romancieră iraniană (n. 1946)
• 4 iulie: Artur Cerari, figură publică din Republica Moldova, liderul oficial al Comunității romilor din Republica Moldova (n. 1960)
• 5 iulie: Adolf Seger, luptător german, medaliat olimpic (1972, 1976), (n. 1945)
• 6 iulie: John Van Antwerp Fine Jr., istoric și autor american (n. 1939)
• 7 iulie: Hans-Werner Müller, politician german, membru al Parlamentului European (1977–1979), (n. 1942)
• 8 iulie: Gabriel Mureșan, fotbalist român (n. 1982)
• 8 iulie: Bonnie Tyler, cântăreață britanică-galeză (n. 1951)
• 9 iulie: Ladislau Balanov, jucător român de polo pe apă (n. 1967)
• 9 iulie: Ann Widdecombe, politiciană britanică, membră al Parlamentului European (2019–2020), (n. 1947)
• 10 iulie: Roland Collombin, schior elvețian, medaliat olimpic (1972), (n. 1951)
• 10 iulie: Đorđe Kadijević, regizor de film, scenarist și critic de artă sârb și iugoslav (n. 1933)
• 11 iulie: Peppino di Capri, cântăreț și actor italian (n. 1939)
• 11 iulie: Horia Nestorescu-Bălcești, ziarist și muzeograf român (n. 1938)
• 11 iulie: Susumu Tonegawa, om de știință japonez, laureat al Premiului Nobel (1987), (n. 1939)
• 12 iulie: Muhammad Jamiruddin Sircar, politician din Bangladesh, președinte interimar (2002), (n. 1931)
• 12 iulie: Hamad bin Khalifa al-Thani, membru al familiei regale a Qatarului, emirul Qatarului (1995–2013), (n. 1952)
• 13 iulie: Sam Neill, actor neo-zeelandez (Jurassic Park, Jurassic World: Dominația, Jurassic Park III), (n. 1947)
• 13 iulie: Viorel Oancea, politician și militar român, primar al orașului Timișoara (1992–1996), (n. 1944)
• 14 iulie: Galina Kukleva, biatletă rusă, campioană și medaliată olimpică (1998, 2002), (n. 1972)
• 16 iulie: Brenda Fricker, actriță irlandeză (Singur acasă 2 - Pierdut în New York), laurată a Premiului Oscar (1989), (n. 1945)
• 16 iulie: Rudolph A. Marcus, chimist evreu-american, laureat al Premiului Nobel (1992), (n. 1923)
• 16 iulie: Patrick Tse, actor din Hong Kong (n. 1936)
• 16 iulie: Isamu Sonoda, judoca japonez, campion olimpic (1976), (n. 1946)
• 16 iulie: Elisabeth Wicki-Endriss, actriță germană (n. 1944)
• 18 iulie: Mihai Constantinescu, regizor român (n. 1932)
• 19 iulie: Toshiaki Fushimi, ciclist japonez, medaliat olimpic (2004), (n. 1976)
• 19 iulie: Israel Pincas, poet israelian de limbă ebraică (n. 1935)
• 19 iulie: Jaroslav Zvěřina, politician ceh, membru al Parlamentului European (n. 1942)
• 20 iulie: Gheorghe Alupoae, sculptor și profesor de arte plastice din România (n. 1944)
• 20 iulie: Chang Chang-sun, luptător sud-coreean, medaliat olimpic (1964), (n. 1942)
• 20 iulie: Mircea M. Ionescu, dramaturg și comentator sportiv român (n. 1945)
• 20 iulie: Kevin Keegan, fotbalist englez (n. 1951)
• 20 iulie: Joachim Kerzel, actor german (n. 1941)
• 20 iulie: Francesco Massaro, regizor de film, scenarist, regizor asistent și regizor italian (n. 1935)
• 20 iulie: Dana Tapalagă, actriță română (n. 1968)
• 21 iulie: Kaylee Hottle, actriță americană (n. 2008)
• 21 iulie: Olivera Katarina, actriță, cântăreață și scriitoare sârbă (n. 1940)
• 21 iulie: Olaf Tufte, canotor norvegian, campion și medaliat olimpic (2004, 2008, 2000, 2016), (n. 1976)
• 22 iulie: Chuck Russell, regizor american (Coșmar pe strada Ulmilor: Războinicii din vis, Masca, Regele Scorpion), (n. 1952)
• 23 iulie: Adela Mărculescu, actriță română (n. 1938)
• 28 iulie: Waltraut Kramm, actriță germană (n. 1931)
• 28 iulie: Florian Luca, matematician român (n. 1969)
• 30 iulie: Ion I. Brătianu, deputat român în legislatura 1990–1992 (n. 1939)
• 30 iulie: Iga Cembrzyńska, actriță poloneză, cântăreață, compozitoare, scenaristă, regizoare și producătoare de film (n. 1939)
• 30 iulie: Ivan Edeshko, baschetbalist sovietic și belarus, campion olimpic (1972) și medaliat olimpic (1976), (n. 1945)
• 30 iulie: Nirmal Purja, alpinist britanic naturalizat, originar din Nepal (n. 1983)
• 30 iulie: Kazimira Prunskienė, politiciană lituaniană, prim-ministru al Lituaniei (1990–1991), (n. 1943)
• 30 iulie: Manolo Solo, actor de film și compozitor spaniol (n. 1964)
• 31 iulie: Franco Baresi, fotbalist italian (n. 1960)

August

• 1 august: Vincent Pastore, actor italian (Clanul Soprano), (n. 1946)
• 2 august: Ioannis Varvitsiotis, om politic grec, membru al Parlamentului European (2004–2009), (n. 1933)
• 3 august: Traian Dobrinescu, filolog, publicist, scriitor și politician român (n. 1949)
• 4 august: Dory Funk, Jr., wrestler american (n. 1941)
• 4 august: Klaus Hänsch, om politic social-democrat german, președinte al Parlamentului European (1994–1997), (n. 1938)
• 4 august: Silviu Stănescu, fotbalist și antrenor (U Craiova 1948, Petrolul Ploiești), (n. 1944)
• 5 august: Didier Decoin, scenarist și scriitor francez (n. 1945)
• 5 august: Zoltán Melis, canotor maghiar, medaliat olimpic (1968), (n. 1947)
• 7 august: Boris Conunov, scenarist și regizor moldovean (n. 1947)
• 8 august: Cansever, cântăreață turcă de origine romă (n. 1967)
• 8 august: Roberto Costanzo, politician italian, membru al Parlamentului European (1979–1989), (n. 1929)
• 10 august: Vincent Dieutre, regizor de film, scenarist și actor francez (n. 1960)
• 12 august: Giles Chichester, politcian britanic, membru al Parlamentului European (1994–2014), (n. 1946)
• 12 august: Silvia Monti, actriță italiană (n. 1946)
• 12 august: Cordula Trantow, actriță și regizoare germană (n. 1942)
• 12 august: Zhu Rongji, politician chinez, premier al Chinei (1998–2003),(n. 1928)
• 13 august: Prichard Colón, boxer portorican (n. 1992)
• 13 august: Dumitru Marcu, fotbalist român (n. 1950)
• 13 august: Carlos Domingos Massoni, baschetbalist brazilian, medaliat olimpic (1960, 1964), (n. 1939)
• 13 august: Yukio Shimomura, fotbalist japonez (n. 1932)
• 14 august: Gunther Beth, actor, regizor și autor german (n. 1945)
• 15 august: Rufat Riskiyev, boxer uzbec, medaliat olimpic (1976), (n. 1949)
• 16 august: Hayden Panettiere, actriță și cântăreață americană (n. 1989)
• 17 august: Frank Beard, membru al formației americane ZZ Top (n. 1949)
• 17 august: Andreas Hoppe, actor german (n. 1960)
• 18 august: Vladek Lacina, canotor ceh, medaliat olimpic (1976), (n. 1949)
• 18 august: Glória Menezes, actriță braziliană (n. 1934)
• 19 august: Tudor Chiriac, compozitor moldovean (n. 1949)
• 20 august: Ileana Cotrubaș, soprană română (n. 1939)
• 22 august: Siim Kallas, politician estonian, prim–ministru al Estoniei (2002–2003), comisar european (2004–2014), (n. 1948)
• 23 august: Ennio Mattarelli, trăgător de tir italian, campion olimpic (1964), (n. 1928)
• 24 august: Hideki Shirakawa, chimist japonez, laureat al Premiului Nobel (2000), (n. 1936)
• 25 august: Tim Curry, actor american (The Rocky Horror Picture Show, It), (n. 1946)
• 25 august: Dolly Parton, cântăreață, multi-instrumentistă, actriță, autoare, femeie de afaceri și filantroapă americană (n. 1946)
• 26 august: Ole Andreasen, om politic danez, membru al Parlamentului European (1999–2004), (n. 1939)
• 26 august: Peter Cullen, actor de voce canadian-american (n. 1941)
• 26 august: Péter Nádas, scriitor maghiar (n. 1942)
• 27 august: Ratko Mladić, militar iugoslav (n. 1942)
• 28 august: Brîndușa Armanca, jurnalistă română (n. 1954)
• 28 august: Harald al V-lea al Norvegiei, rege al Norvegiei (1991-2026), (n. 1937)
• 28 august: Nicolae Ungureanu, fotbalist și antrenor român, (n. 1956)
• 29 august: Doina Caramzulescu, jurnalistă română (n. 1939)
• 29 august: Richard Stearns, informatician american (n. 1936)
• 31 august: Édouard Balladur, politician francez, prim-nistru al Franței (1993-1995), (n. 1929)
• 31 august: Anca Pandrea, actriță română (n. 1946)
• 31 august: Ada Yonath, biochimistă israeliană, laureată al Premiului Nobel (2009), (n. 1939)

Septembrie

• 1 septembrie: Konrad Jarausch, istoric german (n. 1941)
• 1 septembrie: Charles Josselin, politician francez, membru al Parlamentului European (1979–1981), (n. 1938)
• 1 septembrie: Jean-Paul Rappeneau, regizor și scenarist francez (n. 1932)
• 1 septembrie: Eberhard Vogel, fotbalist german, medaliat olimpic (1964, 1972) (n. 1943)
• 1 septembrie: Cassandra Wilson, cântăreață, compozitoare, textieră și producătoare de jazz americană, deținătoare a două Grammy Awards (n. 1955)
• 2 septembrie: Chen Kuan-tai, actor, actor de televiziune și regizor de film chinez (n. 1945)
• 2 septembrie: Raif Dizdarević, politician bosniac, președinte al Iugoslaviei (1988–1989), (n. 1926)
• 2 septembrie: Tony Gatlif, regizor de film, scenarist, compozitor, actor și producător francez de etnie romă (n. 1948)
• 2 septembrie: Gloria Steinem, jurnalistă și activistă americană (n. 1934)
• 3 septembrie: Milan Ohnisko, poet ceh, semnatar al Cartei 77 (n. 1965)
• 5 septembrie: Michael Mendl, actor german (n. 1944)
• 6 septembrie: Grigori Ianeț, fotbalist sovietic și moldovean (n. 1948)
• 7 septembrie: Simon Lui, actor, regizor de film și scenarist din Hong Kong (n. 1964)
• 7 septembrie: Rihards Pīks, om politic leton, membru al Parlamentului European (2004–2009), (n. 1941)
• 7 septembrie: David Worth, director de imagine, regizor de film și scenarist american (n. 1940)
• 8 septembrie: Pierfranco Vianelli, ciclist italian, campion și medaliat olimpic (1968) (n. 1946)
• 9 septembrie: Sorin Mărculescu, hispanist român (n. 1936)
• 10 septembrie: Alexandru Bălănescu, deputat român, ales în legislatura 2016-2020 (n. 1946)
• 10 septembrie: Doina Boacă, interpretă de muzică populară românească (n. 1956)
• 11 septembrie: Prințesa Astrid a Norvegiei (n. 1932)
• 11 septembrie: Emma Bonino, politiciană italiană, membră al Parlamentului European (1979–1988, 1999–2006), comisar european (1995–1999), (n. 1948)
• 11 septembrie: Raffaele Costa, politician italian, membru al Parlamentului European (1999–2004), (n. 1936)
• 11 septembrie: Marin Lungu, soldat-copil român (n. 1936)
• 14 septembrie: Luděk Mikloško, fotbalist ceh (Baník Ostrava, West Ham United, echipa națională), (n. 1961)
• 14 septembrie: Noja Paladia (n. Băldea), supercentenară română (n. 1915)
• 15 septembrie: Tanella Boni, scriitoare ivoriană (n. 1954)
• 15 septembrie: Flora Brovina, poetă albaneză kosovară (n. 1949)
• 15 septembrie: Patricio Guzmán, regizor spaniol de film (n. 1941)
• 15 septembrie: Ralf Richter, actor german (n. 1957)
• 17 septembrie: Serghei Cepikov, politician și schior (biatlonist) rus, campion și medaliat olimpic (1988, 1994, 1992, 2006), (n. 1967)
• 18 septembrie: Mike Burton, înotător american, campion olimpic (1968, 1972) (n. 1947)
• 18 septembrie: Florin Bucur Vasilescu, jurist român (n. 1936)
• 19 septembrie: Sandro Mazzola, fotbalist italian (Internazionale Milano), (n. 1942)

Nedatate

• aprilie: Irina Ionescu, jucătoare de șah română (n. 1973)
• mai: Jörg Drehmel, atlet german (n. 1945)
• iulie: Mihai Sorin Rădulescu, istoric român (n. 1966)

Galeria celor decedați în 2026

• 
  2 ianuarie: Dominique Bucchini, politician francez, membru al Parlamentului European
• 
  3 ianuarie: Eva Schloss, memorialistă evreică supraviețuitoare a Holocaustului
• 
  6 ianuarie: Andrzej Stanisław Bogusławski, lingvist polonez și filosof al limbajului
• 
  6 ianuarie: Robert Goebbels, politician luxemburghez, membru al Parlamentului European
• 
  6 ianuarie: Béla Tarr, scenarist, regizor de film, producător de film și regizor maghiar
• 
  8 ianuarie: Jürgen Plagemann, canotor german, campion german
• 
  9 ianuarie: Louis Brus, chimist american, laureat al Premiului Nobel pentru Chimie
• 
  9 ianuarie: Hans Herrmann, pilot german de Formula 1
• 
  10 ianuarie: Erich von Däniken, scriitor elvețian
• 
  11 ianuarie: Ueli Kestenholz, schior elvețian, medaliat olimpic cu bronz
• 
  12 ianuarie: Catherine Samie, actriță franceză
• 
  13 ianuarie: Scott Adams, creator american de benzi desenate
• 
  13 ianuarie: George Vassiliou, politician cipriot, președinte al Republicii Cipru
• 
  15 ianuarie: Prințesa Irene a Greciei și Danemarcei, cel mai mic copil al regelui Paul I al Greciei și a reginei Frederica de Hanovra
• 
  16 ianuarie: Ioan Crâsnic, luptător și antrenor de lupte român
• 
  16 ianuarie: Tony Dallara, cântăreț italian
• 
  16 ianuarie: János Koltai, actor, scenograf, regizor, artist vizual și regizor de film maghiar
• 
  17 ianuarie: Gladys West, matematiciană americană
• 
  19 ianuarie: Roger-Maurice Bonnet, astrofizician francez specializat în Soare și fizica stelară
• 
  21 ianuarie: Colette Flesch, politiciană luxemburgheză, membră al Parlamentului European
• 
  23 ianuarie: Brian Crowley, om politic irlandez, membru al Parlamentului European
• 
  25 ianuarie: David Abulafia, istoric britanic
• 
  26 ianuarie: Sia Figiel, romancieră, poetă și pictoriță samoană
• 
  26 ianuarie: Maria Scheip-Constantinescu, handbalistă română
• 
  28 ianuarie: Vénus Khoury-Ghata, poetă și romancieră franco-libaneză
• 
  28 ianuarie: Franco Menichelli, gimnast italian, campion olimpic
• 
  29 ianuarie: Philippe Morillon, om politic francez, membru al Parlamentului European
• 
  30 ianuarie: Catherine O'Hara, actriță și scenaristă canadiano-americană
• 
  30 ianuarie: Christa Lang, actriță, actriță de televiziune, scenaristă și actriță de film germană
• 
  1 februarie: Fernando Esteso, actor și cântăreț spaniol
• 
  2 februarie: Marian Kasprzyk, boxer polonez, campion olimpic
• 
  3 februarie: Saif al-Islam Gaddafi, figură politică libiană, al doilea fiu al lui Muammar Gaddafi
• 
  6 februarie: Jana Brejchová, actriță cehă
• 
  8 februarie: Matti Caspi, cantautor, compozitor și cântareț israelian de muzica ușoară
• 
  10 februarie: Iosif Szakács, fotbalist român, campion al României
• 
  11 februarie: Jenő Murádin, istoric de artă român
• 
  11 februarie: Cees Nooteboom, scriitor neerlandez
• 
  13 februarie: Bożena Dykiel, actriță de teatru și de film poloneză
• 
  14 februarie: Tom Noonan, actor, regizor și scenarist american
• 
  15 februarie: Pino Colizzi, actor italian de teatru, televiziune și film
• 
  15 februarie: Robert Duvall, actor american
• 
  16 februarie: Helene Ahrweiler, profesor universitar și bizantinist
• 
  19 februarie: Eric Dane, actor american
• 
  20 februarie: Hans-Georg Reimann, atlet german, medaliat olimpic
• 
  21 februarie: Adam Sandurski, luptător polonez, medaliat olimpic
• 
  23 februarie: Birte Christoffersen, săritoare în apă daneză, medaliată olimpică
• 
  28 februarie: Ali Khamenei, politician iranian, președinte al Iranului, lider suprem al Iranului
• 
  28 februarie: Abdolrahim Mousavi, militar iranian, șeful Statului Major General al Forțelor Armate Iraniene
• 
  28 februarie: Aziz Nasirzadeh, politician iranian, ministrul Apărării și Logisticii Forțelor Armate din Iran
• 
  28 februarie: Mohammad Pakpour, ofițer militar iranian
• 
  28 februarie: Ali Shamkhani, ofițer naval și politician iranian, ministrul Apărării și Logisticii Forțelor Armate din Iran
• 
  1 martie: Vasile Constantin Mao, rugbyist român
• 
  1 martie: Davíð Oddsson, politician islandez, prim–ministru al Islandei
• 
  1 martie: Clément Oubrerie, artist, regizor de film, producător de film, scenarist, autor de benzi desenate francez
• 
  4 martie: William Thoresson, gimnast artistic suedez, campion olimpic
• 
  5 martie: António Lobo Antunes, romancier portughez
• 
  5 martie: Charles Antony Richard Hoare, informatician britanic
• 
  7 martie: Country Joe McDonald, muzician american, solistul formației de rock psihedelic Country Joe and the Fish
• 
  8 martie: Walid Khalidi, istoric palestinian
• 
  8 martie: Anthony James Leggett, fizician englez, laureat al Premiului Nobel
• 
  9 martie: Engin Fırat, antrenor de fotbal de etnie turcă
• 
  10 martie: Alfredo Bryce Echenique, scriitor peruan
• 
  10 martie: Valeriu Irimescu, jucător și antrenor român de rugby
• 
  11 martie: Lewis Lehrman, bancher de investiții american, om de afaceri, politician republican, economist și istoric
• 
  12 martie: Andrei Socaci, halterofil român, medaliat olimpic
• 
  14 martie: Jürgen Habermas, filozof și sociolog german
• 
  14 martie: Christopher A. Sims, economist american, laureat al Premiului Nobel
• 
  17 martie: Ali Larijani, politician, ofițer militar și filosof iranian, secretar al Consiliului Suprem de Securitate Națională
• 
  17 martie: Ilia al II-lea al Georgiei, cleric ortodox georgian, catolicos-patriarh al întregii Georgii
• 
  19 martie: Umberto Bossi, politician italian, membru al Parlamentului European
• 
  19 martie: Chuck Norris, actor american
• 
  20 martie: Filaret Denisenko, patriarhul Kievului
• 
  20 martie: Isabelle Mergault, actriță, scenaristă, regizoare de film, dramaturgă, scriitoare și actriță de film franceză
• 
  21 martie: Paolo Cirino Pomicino, politician italian, membru al Parlamentului
• 
  23 martie: Lionel Jospin, politician francez, prim-ministru al Franței
• 
  24 martie: Birutė Galdikas, antropoloagă, primatoloagă, ecoloagă, etoloagă și autoare lituaniano - canadiană
• 
  24 martie: Gino Paoli, cantautor italian
• 
  25 martie: Alexander Kluge, regizor de film, scenarist, editor de film, producător de film, producător de televiziune, regizor, cineast german
• 
  26 martie: Epeli Nailatikau, politician fijian, președinte al statului Fiji
• 
  26 martie: Jean Sagols, actor, regizor de film și scenarist francez
• 
  28 martie: María Badía, politiciană spaniolă, membră al Parlamentului European
• 
  28 martie: Marinella, cântăreață greacă
• 
  28 martie: Liamine Zéroual, politician algerian, președinte al Algeriei
• 
  29 martie: Wiesław Myśliwski, scriitor polonez
• 
  29 martie: David Riondino, actor italian
• 
  30 martie: Chan Santokhi, politician surinamez, președinte al statului Surinam
• 
  30 martie: Carlos Westendorp, politician neerlandez, membru al Parlamentului European
• 
  1 aprilie: Birgit Collin-Langen, politiciană germană, membră al Parlamentului European
• 
  1 aprilie: Hans-Jürgen Kreische, fotbalist german, medaliat olimpic
• 
  5 aprilie: José Ulloa, regizor de film și scenarist spaniol
• 
  6 aprilie: Nick Pope, jurnalist independent britanic, comentator media
• 
  7 aprilie: Mircea Lucescu, fotbalist și antrenor român
• 
  8 aprilie: Mario Adorf, actor german
• 
  8 aprilie: Imrich Bugár, aruncător de disc cehoslovac, medaliat olimpic
• 
  8 aprilie: David Kabua, politician din Insulele Marshall, președinte al Insulelor Marshall
• 
  13 aprilie: Moya Brennan, cântăreață, compozitoare și instrumentistă irlandeză
• 
  13 aprilie: Liudmila Șevțova, atletă ruso-ucraineană, campioană olimpică
• 
  13 aprilie: Gheorghe Urschi, actor, regizor și umorist din Republica Moldova
• 
  13 aprilie: Ian Watson, scriitor britanic de science fiction
• 
  14 aprilie: Michael Rabin, informatician israelian, laureat al Premiului Turing
• 
  16 aprilie: Alexander Manninger, fotbalist austriac
• 
  17 aprilie: Nathalie Baye, actriță franceză de film, teatru și televiziune
• 
  19 aprilie: Desmond Morris, zoolog, etolog și pictor suprarealist englez
• 
  22 aprilie: Biagio De Giovanni, filozof și politician italian, membru al Parlamentului European
• 
  22 aprilie: David Malouf, scriitor australian
• 
  24 aprilie: Rudolf Plyukfelder, halterofil rus, campion olimpic
• 
  25 aprilie: Marilyn Hickey, slujitoare creștină americană
• 
  26 aprilie: Adolfo Aristarain, regizor de film, scenarist, actor și producător de film spaniol
• 
  30 aprilie: Georg Baselitz, pictor, sculptor și grafician german
• 
  30 aprilie: Abdollah Movahed, luptător iranian, campion olimpic
• 
  1 mai: Csaba Takács, om politic maghiar din România, deputat
• 
  2 mai: Alessandro Zanardi, pilot italian de Formula 1
• 
  3 mai: Hany Shaker, cântăreț, actor și compozitor egiptean
• 
  4 mai: Olivier Dupuis, politician italiano–belgian, membru al Parlamentului European
• 
  6 mai: Ted Turner, magnat al media american și filantrop
• 
  7 mai: Giovanni Cervetti, politician italian, membru al Parlamentului European
• 
  8 mai: Festus Mogae, politician din Botswana, președinte al Republicii Botswana
• 
  10 mai: Günther Maria Halmer, actor german
• 
  12 mai: Stanisława Celińska, actriță poloneză
• 
  13 mai: Richard Falbr, om politic ceh, membru al Parlamentului European
• 
  13 mai: Luna Jordan, actriță de film germană
• 
  14 mai: Marin Andrei, fotbalist român
• 
  15 mai: Angelica Domröse, actriță germană
• 
  15 mai: Edmund Phelps, economist american, laureat al Premiului Nobel
• 
  18 mai: Tore Berger, canoist norvegian, campion olimpic și medaliat olimpic
• 
  19 mai: Barney Frank, politician american
• 
  20 mai: George Eastman, actor italian
• 
  21 mai: Carlo Petrini, gastronom italian
• 
  21 mai: Kyösti Virrankoski, politician finladez, membru al Parlamentului European
• 
  22 mai: Franco De Piccoli, boxer italian, campion olimpic
• 
  23 mai: Norbert Kartmann, om politic german
• 
  23 mai: Thérèse Liotard, actriță de teatru și de film franceză
• 
  24 mai: Jordi Amorós, autor de benzi desenate, regizor de film și scenarist spaniol
• 
  24 mai: Zeudi Araya, actriță, cântăreață, model și producătoare de film eritreeană
• 
  25 mai: Pierre Deny, actor francez
• 
  27 mai: Ilie Ciocan, veteran al celui de-al Doilea Război Mondial și supercentenarian român
• 
  27 mai: Giuseppe Gargani, om politic italian, membru al Parlamentului European
• 
  28 mai: Abd Rabbuh Mansur Hadi, militant și politician yemenit, președinte al statului Yemen
• 
  28 mai: Jevgenijus Šuklinas, canoist lituanian
• 
  29 mai: Edgar Morin, filozof și sociolog francez
• 
  30 mai: Julio Le Parc, artist cinetist argentinian
• 
  30 mai: Josefina Molina, scenaristă și regizoare de film spaniolă
• 
  1 iunie: Areski Belkacem, actor finlandez
• 
  2 iunie: Giorgia Moll, actriță și cântăreață italiană
• 
  3 iunie: Jaba Dvali, fotbalist georgian
• 
  4 iunie: Marjane Satrapi, romancieră contemporană, graficiană și ilustratoare de naționalitate iraniană
• 
  8 iunie: María Rosa Fugazot, actriță și cântăreață argentiniană
• 
  11 iunie: David Hockney, artist vizual englez
• 
  12 iunie: Gene Shalit, jurnalist american, prezentator de televiziune, critic și autor de film și cărți
• 
  13 iunie: Boris Isacenko, arcaș belarus, medaliat olimpic
• 
  15 iunie: Christian Bujeau, actor de film francez
• 
  18 iunie: François Englert, fizician teoretician belgian, laureat al Premiului Nobel pentru fizică
• 
  18 iunie: Ursula Schleicher, politiciană germană, membră al Parlamentului European
• 
  19 iunie: Haruhiro Yamashita, gimnast japonez, dublu campion olimpic
• 
  20 iunie: Slavenka Drakulić, jurnalistă, romancieră și eseistă croată
• 
  20 iunie: Yves Lacoste, geograf și geopolitician francez
• 
  21 iunie: Yaacov Agam, pictor și sculptor israelian și francez
• 
  22 iunie: Jack Stewart-Clark, politician britanic, membru al Parlamentului European
• 
  22 iunie: Alan Greenspan, economist american, președinte al Federal Reserve
• 
  26 iunie: Serghei Ivanov, politician și înalt funcționar rus, ministru al apărării
• 
  3 iulie: Susana Freyre, actriță de film, televiziune și de de teatru argentiniană
• 
  3 iulie: Shahrnush Parsipur, romancieră de origine iraniană
• 
  5 iulie: Adolf Seger, luptător german, medaliat olimpic
• 
  8 iulie: Gabriel Mureșan, fotbalist român
• 
  8 iulie: Bonnie Tyler, cântăreață britanică-galeză
• 
  9 iulie: Ann Widdecombe, politiciană britanică, membră al Parlamentului European
• 
  10 iulie: Roland Collombin, schior elvețian, medaliat olimpic
• 
  11 iulie: Peppino di Capri, cântăreț și actor italian
• 
  11 iulie: Susumu Tonegawa, om de știință japonez, laureat al Premiului Nobel
• 
  12 iulie: Muhammad Jamiruddin Sircar, politician din Bangladesh, președinte interimar
• 
  12 iulie: Hamad bin Khalifa al-Thani, membru al familiei regale a Qatarului, emirul Qatarului
• 
  13 iulie: Sam Neill, actor neo-zeelandez
• 
  16 iulie: Brenda Fricker, actriță irlandeză
• 
  16 iulie: Rudolph A. Marcus, chimist evreu-american, laureat al Premiului Nobel
• 
  16 iulie: Patrick Tse, actor din Hong Kong
• 
  19 iulie: Toshiaki Fushimi, ciclist japonez, medaliat olimpic
• 
  19 iulie: Israel Pincas, poet israelian de limbă ebraică
• 
  19 iulie: Jaroslav Zvěřina, politician ceh, membru al Parlamentului European
• 
  20 iulie: Chang Chang-sun, luptător sud-coreean, medaliat olimpic
• 
  20 iulie: Kevin Keegan, fotbalist englez
• 
  20 iulie: Joachim Kerzel, actor german
• 
  23 iulie: Adela Mărculescu, actriță română
• 
  30 iulie: Iga Cembrzyńska, actriță poloneză, cântăreață, compozitoare, scenaristă, regizor de film și producător de film
• 
  30 iulie: Nirmal Purja, alpinist britanic naturalizat, originar din Nepal
• 
  30 iulie: Kazimira Prunskienė, politiciană lituaniană, prim-ministru al Lituaniei
• 
  30 iulie: Manolo Solo, actor de film și compozitor spaniol
• 
  31 iulie: Franco Baresi, fotbalist italian
• 
  1 august: Vincent Pastore, actor italian
• 
  2 august: Ioannis Varvitsiotis, om politic grec, membru al Parlamentului European
• 
  4 august: Dory Funk, Jr., wrestler american
• 
  4 august: Klaus Hänsch, om politic social-democrat german, președinte al Parlamentului European
• 
  5 august: Didier Decoin, scenarist și scriitor francez
• 
  8 august: Roberto Costanzo, politician italian, membru al Parlamentului European
• 
  12 august: Giles Chichester, politcian britanic, membru al Parlamentului European
• 
  12 august: Silvia Monti, actriță italiană
• 
  12 august: Zhu Rongji, politician chinez, premier al Chinei
• 
  12 august: Cordula Trantow, actriță și regizoare germană
• 
  13 august: Dumitru Marcu, fotbalist român
• 
  15 august: Rufat Riskiyev, buxer uzbec, medaliat olimpic
• 
  16 august: Hayden Panettiere, actriță și cântăreață americană
• 
  18 august: Glória Menezes, actriță braziliană
• 
  22 august: Siim Kallas, politician estonian, prim–ministru al Estoniei, comisar european
• 
  23 august: Ennio Mattarelli, trăgător de tir italian, campion olimpic
• 
  24 august: Hideki Shirakawa, chimist japonez, laureat al Premiului Nobel
• 
  25 august: Dolly Parton, cântăreață, multi-instrumentistă, actriță, autoare, femeie de afaceri și filantroapă americană
• 
  25 august: Tim Curry, actor american
• 
  26 august: Ole Andreasen, om politic danez, membru al Parlamentului European
• 
  26 august: Péter Nádas, scriitor maghiar
• 
  27 august: Ratko Mladić, militar iugoslav
• 
  28 august: Harald al V-lea al Norvegiei, rege al Norvegiei
• 
  28 august: Nicolae Ungureanu, fotbalist și antrenor român
• 
  31 august: Édouard Balladur, politician francez, prim-nistru al Franței
• 
  31 august: Ada Yonath, biochimistă israeliană, laureată al Premiului Nobel
• 
  1 septembrie: Jean-Paul Rappeneau, regizor și scenarist francez
• 
  1 septembrie: Eberhard Vogel, fotbalist german, medaliat olimpic
• 
  1 septembrie: Cassandra Wilson, cântăreață, compozitoare, textieră și producătoare de jazz americană, deținătoare a două Grammy Awards
• 
  2 septembrie: Chen Kuan-tai, actor, actor de televiziune și regizor de film chinez
• 
  2 septembrie: Raif Dizdarević, politician bosniac, președinte al Iugoslaviei
• 
  2 septembrie: Gloria Steinem, jurnalistă și activistă americană
• 
  3 septembrie: Milan Ohnisko, poet ceh, semnatar al Cartei 77
• 
  5 septembrie: Michael Mendl, actor german
• 
  7 septembrie: Rihards Pīks, om politic leton, membru al Parlamentului European
• 
  8 septembrie: Pierfranco Vianelli, ciclist italian, campion și medaliat olimpic
• 
  11 septembrie: Prințesa Astrid a Norvegiei
• 
  11 septembrie: Emma Bonino, politiciană italiană, membră al Parlamentului European, comisar european
• 
  11 septembrie: Raffaele Costa, politician italian, membru al Parlamentului European
• 
  14 septembrie: Luděk Mikloško, fotbalist ceh
• 
  15 septembrie: Tanella Boni, scriitoare ivoriană
• 
  15 septembrie: Flora Brovina, poetă albaneză kosovară
• 
  15 septembrie: Patricio Guzmán, regizor spaniol de film
• 
  15 septembrie: Ralf Richter, actor german
• 
  17 septembrie: Serghei Cepikov, politician și schior (biatlonist) rus, campion și medaliat olimpic
• 
  18 septembrie: Mike Burton, înotător american, campion olimpic
• 
  19 septembrie: Sandro Mazzola, fotbalist italian